"Anul 2022 îl caracterizez ca fiind doar bunicel, în sensul că am avut rezultate promiţătoare, dar am ratat nişte obiective clare, pe care le aveam trasate de la începutul anului. Unele au explicaţii logice, altele sunt lacune de pregătire sportivă. Şi asta este o sarcină pentru 2023, să le îndreptăm", a afirmat Guşă, pentru agerpres.ro.
Oficialul FRJ consideră că realizarea cea mai importantă a fost la nivelul sportivilor tineri, care au obţinut rezultate foarte bune.
"Cea mai mare realizare este emulaţia de la nivelul juniorilor şi cadeţilor, care s-a consolidat. Practic, mulţi dintre ei se bat cu şanse în competiţiile de seniori şi la medalii în competiţiile de seniori. Şi aduc aminte aurul Florentinei Ivănescu, la Openul de la Cluj, din competiţia de seniori. Ca să nu mai vorbesc despre faptul că a ratat de puţin bronzul mondial la seniori, în Uzbekistan. A fost şi un pic nedreptăţită de arbitru, a ratat cu puţin. A luat până la urmă locul cinci, care, în sine, pentru un junior este o performanţă excepţională. Mă duc mai departe şi vorbesc despre campionatele europene şi mondiale de juniori şi tineret, unde, deşi trebuia să ia aurul, pentru că ăsta a fost unul dintre obiective, Alex Creţ a luat bronzul la Mondialele din Ecuador. Nu a mai putut să repete performanţa pe care a făcut-o anul trecut colegul său Adrian Şulcă. În rest, avem europenele de tineret şi juniori, unde avem două bronzuri. Puteau fi şi de aur, aici a ratat Florentina Ivănescu, şi mi-a părut tare rău pentru că la Mondialele de juniori a fost descalificată pentru o greşeală tehnică, care în cazul altora nu s-a aplicat. Asta e viaţa, învăţăm din greşeli. Trebuia să ia aurul la Europene şi a păţit ceva din punct de vedere psihologic, a fost prea mare presiunea. Iar la Europenele de tineret, de asemenea, nu şi-a făcut obiectivul, pentru că a făcut o mică greşeală tehnică care i se impută într-un meci cu una dintre favorite", a spus preşedintele federaţiei.
Cozmin Guşă a precizat că Florentina Ivănescu este, conform clasamentului întocmit de federaţie, pe prima poziţie în 2022.
"Chiar şi aşa, noi am făcut clasamentul laureaţilor judo-ului românesc pentru 2022 şi această explozie, în sensul pozitiv, a Florentinei Ivănescu a dus-o, conform punctajului arbitrat prin criteriile Ministerului Sportului, să fie sportivul numărul unu al judo-ului românesc în acest an. Ea a avut multe rezultate şi la aceste campionate, dar şi în alte competiţii", a completat Guşă.
El a spus că în acest an, federaţia a fost stabilă din punct de vedere financiar, doar din punct de vedere sportiv existând anumite probleme.
"Nu am avut probleme majore. Din punct de vedere financiar, de mult nu mai avem probleme majore. Federaţia este bine consolidată. Am avut în plan sportiv o serie de accidente nedorite, Alex Raicu este unul dintre exemple. Alexandru Petre, care a luat aurul anul acesta la Festivalul Olimpic al Tineretului European, s-a accidentat la genunchi. Am avut accidentări, ceea ce înseamnă şi uzură, dar şi faptul că a devenit foarte dură şi echilibrată confruntarea. Nu pot să spun că am avut mai multe accidentări faţă de alte federaţii, dar asta este viaţa, pe noi ne-au incomodat. În rest, au fost nişte modificări la nivelul colectivelor de pregătire, care a însemnat o perioadă de acomodare, dar care până la urmă s-au consolidat. Nu mai avem antrenorul japonez, dar am avut o satisfacţie de bună coordonare, mai ales la nivelul loturilor feminine, unde Gianina Andreica a făcut o treabă bună, nu doar în ceea ce o priveşte pe Florentina Ivănescu, dar în a doua jumătate de an Serafima Moscalu, la 70 kg, a devenit protagonista marilor Grand Slam-uri, răsărită de niciunde. Practic, s-au trezit cu ea pe tatami şi deja are medalii şi clasări între primii cinci sportivi, la cele mai puternice Grand Slam-uri ale anului. Alte probleme nu sunt la nivelul federaţiei. Nu prea avem scuze că nu am reuşit să ne situăm pe plafonul pe care l-am programat şi pentru care am făcut eu eforturi financiare şi de organizare, iar antrenorii şi sportivii, eforturi de antrenamente", a adăugat Guşă.
Referitor la obiectivele stabilite pentru următoarea perioadă, Guşă a spus că nu îşi face probleme din punctul de vedere al calificărilor la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 şi că se aşteaptă ca judo-ul să fie reprezentat de 7-9 sportivi.
"Pentru mine, ca preşedinte de federaţie, calificarea la Olimpiadă este obiectiv doar pentru anul olimpic. Şi e firesc să fie aşa, nu avem emoţii pentru calificarea sportivilor care merită să se califice conform rankingului mondial. Probabil că vom avea 7-9 calificaţi pentru Olimpiada de la Paris. Dar pentru 2023, din nou obiectivele sunt de medalie la campionatele mondiale, medalii la campionatele europene. Şi aici mă refer la seniori, juniori şi, în cazul celor europene, la tineret. La fiecare dintre aceste competiţii trebuie să luăm cel puţin o medalie. Din nefericire, anul acesta la Europenele de seniori de la Sofia am ratat de puţin medaliile la 73 şi 90 de kg prin Şulcă şi Creţ, însă au fost protagoniştii concursului. Nişte mici greşeli, care vin poate şi din lipsa de experienţă în competiţiile de seniori, i-au făcut să nu ia măcar bronzul. Deşi, cel puţin Şulcă, a fost aproape să se ducă către aur. Au învăţat din asta, este amară cupa înfrângerii, atunci când guşti din ea, dar, la urma urmei, aşa se diferenţiază campionii de restul plutonului, ştiu să se ridice şi să performeze şi după înfrângeri", a mai spus Cozmin Guşă.
La Campionatele Mondiale de judo de la Taşkent (Uzbekistan), din luna octombrie, România nu a reuşit să obţină nicio medalie, cel mai bun rezultat fiind locul 5 ocupat de Florentina Ivănescu (cat. 63 kg).
România nu a mai câştigat o medalie la Mondialele de judo din 2015, când Andreea Chiţu (cat. 52 kg) şi Corina Căprioriu (cat. 57 kg) obţineau argintul. România nu a câştigat niciodată aurul la Mondiale.
De asemenea, România a încheiat Campionatele Europene de judo de la Sofia, din luna mai, fără medalie, după ce nu reuşise să obţină vreuna nici la ediţia din 2021. Adrian Şulcă a înregistrat cel mai bun rezultat, locul 5 la cat. 73 kg.
Ultima medalie obţinută de România la Europenele de judo a fost argintul câştigat de Andreea Chiţu la cat. 52 kg, în 2020.
Alexandru Matei a cucerit medalia de bronz la cat. 60 kg, în octombrie, la Campionatele Europene de judo Under-23 de la Sarajevo (Bosnia-Herţogovina).
Foto: frjudo.ro
În competiţiile internaţionale destinate juniorilor, sportivii români au obţinut două medalii.
Astfel, la Campionatele Mondiale de judo pentru juniori de la Guayaquil (Ecuador), sportivul român Alex Creţ a cucerit medalia de bronz la cat. 90 kg.
România a încheiat Campionatele Europene de judo pentru juniori de la Praga cu o singură medalie, de bronz, obţinută de Ioan Dzitac, la cat. 66 kg. Tricolorii au mai înregistrat două clasări pe locul 5, prin Florentina Ivănescu (cat. 63 kg) şi Alexandru Matei (cat. 60 kg), precum şi o clasare pe 7, prin Alex Creţ (cat. 90 kg).
România a cucerit o medalie de argint şi una de bronz la Campionatele Europene de judo pentru cadeţi de la Porec (Croaţia), desfăşurate în iunie. Argintul a fost obţinut de Luciana Catană, la cat. 52 kg, iar bronzul a fost adjudecat de Bogdan Petre, la cat. +90 kg.
În iulie, la Festivalul Olimpic al Tineretului European, de la Banska Bystrica (Slovacia), Bogdan Alexandru Petre a luat medalia de aur (cat. 100 kg), iar Rareş Ştefan Arsenie a obţinut bronz (cat. 90 kg).
În septembrie, Alina Cheru şi Alina Zaharia au cucerit medaliile de aur la Campionatele Mondiale de judo kata de la Cracovia.
Alexandru Bologa a obţinut aur la Campionatele Europene pentru judoka nevăzători, în limitele cat. 73 kg, în septembrie, la Cagliari, şi bronz în noiembrie, la Campionatele Mondiale de judo rezervate sportivilor cu deficienţe de vedere.
