Coronavirus - România: 18283 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Primul pas spre autonomia Ţinutului Secuiesc. Inițiativa a fost publicată în Monitorul Oficial

Thursday, 26 January 2017, 12:05 Sursă: REALITATEA.NET

Iniţiativa legislativă stabileşte "statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc" şi a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane: Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Potrivit legii, membrii comitetului nu pot fi persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţie de primul-ministru sau membri ai vreunui partid politic. Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă. Iniţiativa a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc).

Comisia Juridică a Senatului, anunţ neaşteptat privind proiectul pentru Autonomia Ţinutului Secuiesc

Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial. Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că "vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român".

Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ. Articolul 1 din Constituţie prevede că ”România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă, după elaborarea iniţiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament.

La depunere, iniţiativa trebuie să fie însoţită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituţiei, trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş. Regiunea autonomă va fi împărţită în 8 "scaune", reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă.

Care sunt prevederile de care ar beneficia

În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.

În privinţa administraţiei regionale, Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.

Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului, urmând a fi compus din consilieri regionali, aleşi prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Instituţia va fi însărcinată cu organizarea instituţiilor şi va reprezenta regiunea, cu unele competenţe apropiate Consiliilor Judeţene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnaţi, care vor aplica deciziile Consiliului şi va exercita funcţii de control şi administrare, precum şi bugetare.

Articolul 33 al iniţiativei prevede că această Comisie va putea "dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio".

Tot Comisia va fi cea care va numi funcţionari publici în diverse funcţii, prin concurs, iar legea interzice orice formă de discriminare în aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu. Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea ca întreg şi este ales de către cetăţeni prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct, pe o perioadă de 4 ani. Legea instituie o limită de două mandate pentru preşedinţi. Preşedintele va putea fi eliberat din funcţie prin decizie a două treimi dintre membrii Consiliului. 

Ce jurământ va rosti preşedintele 

Preşedintele va rosti următorul jurământ la investirea în funcţie: "Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, câtvoi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat, voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei Ţinutului Secuiesc, voi respecta legile ţării şi deciziile autorităţilor regiunii, Constituţia României". Legea prevede şi că preşedinţii vor avea imunitate pe durata mandatului, egală cu cea a demnitarilor. Potrivit propunerii legislative, preşedintele va propune Guvernului data desfăşurării alegerilor din teritoriul regiunii, promulgă deciziile luate de Consiliu, solicită CCR control prealabil pe decizii şi poate solicita referendumuri.

La nivelul scaunelor, vor fi înfiinţate instituţii noi de administrare, precum Consiliile şi Comisiile, care vor prelua la nivel local competenţele autorităţilor actuale în toate domeniile.

Autorităţile locale vor avea un "statut special", urmând ca Legea administraţiei locale să fie modificată pentru ca noile organisme să poată prelua atribuţii. "Autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în exercitarea competenţelor transferate", se arată în proiect, fiind vorba aici despre educaţie, ordine publică, asistenţă socială, sănătate, mediu, comerţ, vânătoare, silvicultură, agricultură, obiceiuri, tradiţii, cultură, utilităţi publice, industrie, valorificarea resurselor termale, turism, etc.

 Autorităţile locale păstrează 90% din impozitul pe venit, 80% din taxele colectate 

Proiectul prevede că autorităţile locale vor putea păstra 90% din impozitul pe venit şi 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii. Politica fiscală generală prevăzută în iniţiativă arată că regiunea autonomă ar trebui să aibă asigurată "o sumă totală previzibilă de încasări proporţionale cu competenţele", respectiv să poată colecta şi folosi banii în măsura în care autorităţile asigură funcţionarea regiunii. "Pentru exercitarea propriei competenţe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse proprii de care să poată dispune liber", se arată în text. Proiectul are un capitol special dedicat "legăturii dintre stat şi regiune", care prevede că Guvernul României numeşte un singur prefect în regiune, care "veghează asupra respectării legalităţii" şi care are competenţe de mediere în cazul unor divergenţe între Regiune şi Guvern.

Ce vor iniţiatorii. Printre susţinători, Tokes

Iniţiatorii vor ca regiunea să aibă posibilitatea de a solicita rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului şi Guvernului care vizează Ţinutul Secuiesc. Proiectul prevede că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii scaunelor pot contesta prevederile legale în instanţe judecătoreşti, în cazul "lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradiţional în regiune". Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă.

Iniţiativa a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.

Aviz negativ de la Consiliul Legislativ. Constituţia: România, stat unitar 

Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că "vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român". Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ. Articolul 1 din Constituţie prevede că ”România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Alte articole din: POLITICĂ
Adaugă părerea ta
Alte articole din: POLITICĂ