Delta Dunării, recunoscută pentru biodiversitatea sa impresionantă, cu peste 5.000 de specii, se confruntă cu o amenințare gravă: lipsa apei. Într-un interviu acordat Radio România Constanța, Bogdan Bulete, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, a tras un semnal de alarmă privind nivelul extrem de scăzut al Dunării.
Lacul Sărături din Murighiol ajunge să sece aproape în fiecare an, iar mici lacuri dintre brațele Sulina și Chilia au rămas deja pe uscat. „Apa înseamnă viață. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc cum ar arăta Delta fără apă”, avertizează guvernatorul.
Comunitățile locale, dependente de resursele acvatice, resimt deja efectele. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a cerut pescarilor să renunțe la ustensile și metode de pescuit distructive pentru a proteja resursa piscicolă.
Clima, poluarea și soluțiile posibile
Fenomenul secetei nu mai poate fi privit ca un episod izolat. „Schimbările climatice vor fi din ce în ce mai prezente în România și inclusiv în Delta Dunării. Avem nevoie să ne raportăm altfel la resursele pe care le avem și să nu mai deversăm în Deltă lucruri care nu ar trebui să ajungă acolo”, a declarat Bulete.
Un caz aparte este zona Carasuhat, unde o spargere accidentală de diguri a transformat terenurile agricole într-un nou luciu de apă. „A fost un eveniment nefericit pentru agricultori, dar benefic pentru floră și faună. L-am declarat zonă de refacere biologică și vrem să fie un exemplu de bună practică”, explică guvernatorul.
Pe termen lung, soluțiile propuse includ reconstrucții ecologice pe terenuri agricole abandonate și decolmatări făcute „cu cap”, pentru a evita intervențiile repetate și costisitoare.
