Anunțul a fost făcut de Ministerul austriac de Interne, condus de colegul de partid al cancelarului Karl Nehammer (OVP), care a respins intrarea României în Spațiul Schengen.
Pe măsură ce 2022 se apropie de final, autorităţile austriece înregistrează o reducere semnificativă a numărului de solicitări de azil, care de la începutul anului şi până în noiembrie au depăşit 100.000 de cazuri, potrivit datelor oficiale.
Ministerul de Interne austriac a informat în ultima săptămână din decembrie că scăderea numărului de cazuri din luna precedentă este datorată creșterii controalelor la frontiera cu Ungaria şi pentru că Serbia a introdus obligativitatea vizelor pentru cetăţenii tunisieni.
Austria estimează că 40% dintre solicitanţii de azil au sosit pe teritoriul său după ce au călătorit cu sau fără viză în Serbia, de unde au intrat în Ungaria, ale cărei autorităţi i-au lăsat să treacă, fără a-i înregistra, până la frontiera austriacă.
Potrivit datelor oficiale, în luna noiembrie s-au înregistrat 11.890 de solicitări de azil, cu o treime mai puţin decât în octombrie.
Numărul total de solicitări de azil până la sfârşitul lui noiembrie a fost de 101.757 cazuri, mult peste cele aproape 90.000 de cazuri înregistrate în anul 2015 când sute de mii de refugiaţi şi migranţi din Orientul Mijlociu au tranzitat Austria în drumul lor către centrul şi vestul Europei.
Anterior, Austria anunța că 71.885 de cereri de azil au fost depuse în perioada ianuarie-septembrie 2022, de aproape trei ori mai multe decât în primele nouă luni din 2021, scrie ziarulromanesc.at.
Acuzațiile Austriei legate de neadmiterea în Schengen a României din cauza migranților sunt infirmate și de vicecancelarul Werner Kogler. Acesta a spus clar că „problemele legate de dezbaterea privind azilul se află de fapt în Ungaria. Ungaria ar trebui să fie scoasă din Schengen. Pentru că majoritatea trecerilor neînregistrate spre Austria au loc de acolo”. Kogler nu este de acord cu varianta invocată de cancelarul Karl Nehammer. Kogler nu este de acord nici cu veto-ul dat de cancelar împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen, pe 8 decembrie.
În perioada ianuarie - noiembrie, Austria a respins 80.000 de solicitări de azil, în timp ce aproximativ 19.500 de persoane au primit protecţie. În afara acestor azilanţi, în Austria trăiesc circa 70.000 de refugiaţi din Ucraina şi majoritatea dintre ei primesc ajutoare de la statul austriac.
Timp de multe luni din acest an, statisticile privind azilul în Austria au fost dominate de persoane din India şi Tunisia, precum şi de sirieni, afgani, marocani şi pakistanezi. Totuşi, tunisienii şi indienii nu au niciun fel de posibilitate să primească protecţie în Austria.
Pe fondul acestei situaţii, guvernul austriac a făcut presiuni încă din vară asupra executivului de la Belgrad să introducă vize pentru cetăţenii din Tunisia şi India.
Serbia va solicita vize de intrare şi pentru cetăţenii indieni, de la începutul anului 2023, după ce a eliminat încă din octombrie posibilitatea de a călători fără vize nu doar pentru cetăţenii din Tunisia, ci şi pentru cei din Burundi. Beneficiarii dreptului de a călători fără viză în Serbia erau ca regulă generală cetăţenii ţărilor care nu au recunoscut independenţa provinciei Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi şi care şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, notează EFE, potrivit agerpres.ro.
