România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, potrivit unui raport realizat de Salvați Copii România și Avocatul Poporului.
"Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populația între 0-19 ani. În România, rata mortalității în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 de copii și adolescenți, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60", se arată în Raportul privind respectarea drepturilor copilului în România (2019), lansat marți, relatează Agerpres.
Potrivit Organizației Salvați Copiii, în 2018, în România, s-au înregistrat 1.214 decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalității infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de nașteri) de 6,5%. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viață (mortalitate neonatală).
Din perspectivă istorică, rata mortalității infantile în România a scăzut semnificativ după căderea comunismului, atât ca procent, cât și ca cifre absolute: de la 8.471 de decese în 1990, 1.850 de decese în 2011, 1.806 în 2012, 1.677 în 2013, 1.632 în 2014, 1.507 în 2015, 1.398 în 2016, la 1.366 în 2017, cea mai scăzută fiind în 2018 - 1.214 de decese, potrivit Organizației Salvați Copiii.
Analiza factorilor favorizanți, realizată de Institutul Național de Sănătate Publică, arată că o parte dintre aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, care ar fi permis atât intervenții în sarcină, cât și direcționarea sarcinilor cu complexitate mare către unități echipate corespunzător. O mare parte dintre gravide însă nu au beneficiat de investigații prenatale, precizează Salvați Copiii.
Județele cu cele mai scăzute rate ale mortalității infantile în 2018 sunt Dâmbovița (2,9%), Ilfov (4,1%), Arad și Timiș (4,5%), Iași și Alba (4,8%) și municipiul București (3,6%), potrivit Raportului.
La polul opus, județele cu rate ale mortalității de trei și de două ori mai mari sunt Tulcea (15,5%), Botoșani (12,9%), Sălaj (11,5%), Călărași (11,2%) și Caraș-Severin (10%). Rata mortalității infantile în mediul rural (7,9) este mult mai mare decât cea din mediul urban (5,3).
Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub 1 an se înregistrează în cazul mamelor fără educație și celor care au terminat doar școala primară. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalității atât la mamele adolescente, cât și la cele peste 40 de ani.
Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă - cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9% - și peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie. Acest procent include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de 60% din venitul mediu la nivel național (adică sub 616 lei/persoană/lună în 2017), incluzând prestațiile sociale.
În anul 2017 - 19,1% din populație avea venituri sub pragul de sărăcie și se aflase în aceeași situație în cel puțin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 28,8% în 2017. Deși în scădere, conform celor mai recente date estimate Eurostat, România rămâne statul european cu cea mai mare diferență la indicatorul sărăciei sau excluziunii sociale între copii și totalul populației.
Peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural și a fost calculată pe baza unui studiu din 2018, în care 3% dintre cei intervievați au răspuns că se culcă flămânzi în fiecare seară și încă 5% uneori, mai arată raportul Salvați Copiii, citat de Agerpres.
