România negociază la Bruxelles menținerea centralelor pe cărbune. Germania și Polonia deja au făcut-o

„Sunt la sediul Comisiei Europene, unde am purtat negocieri intense, încă de azi dimineață, împreună cu colegii mei, în urma unor argumente pe care le aduc de două luni de zile, pentru a păstra în continuare centralele pe cărbune active în sistemul energetic din România”, a declarat Bogdan Ivan.

Acesta a explicat că, în urmă cu cinci ani, România și-a asumat ca până la sfârșitul lui 2025 să renunțe complet la minele și centralele pe cărbune, în schimbul unor miliarde de euro destinate construirii de noi capacități de producție a energiei electrice.

„Cum am ajuns aici? Am ajuns aici pentru că, acum cinci ani de zile, cei care au decis în dreptul României, au asumat că, până la finalul anului 2025, România să renunțe total la minele pe cărbune și la centralele pe cărbune, cu condiția de a primi miliarde de euro prin care să facă noi capacități de producție a energiei electrice. Miliardele de euro s-au primit la nivelul României, dar proiectele de centrale pe gaz, care au trebuit să nu crească centrale pe cărbune, sunt în continuare pe hârtie”, a precizat ministrul.

Creșteri suplimentare de prețuri la energie

Ivan a avertizat că, dacă centralele pe cărbune ar fi închise conform termenului stabilit, România s-ar confrunta cu creșteri suplimentare de prețuri la energie, pierderea a mii de locuri de muncă la Complexul Energetic Oltenia și în Valea Jiului, dar și cu imposibilitatea de a compensa în timp scurt întârzierile din proiectele alternative.

„Sper din suflet că, după ce am adus argumente foarte clare cât de importante sunt pentru România, ca să păstrăm în continuare aceste grupuri, Comisia Europeană să înțeleagă, să accepte ceea ce am propus cu argumente foarte clare și să păstrăm, să reușim să amânăm acest termen, cu condiția foarte clară pe care mi-o și asum, să punem în loc noi capacități de producție energie electrică de gaz, tocmai pentru a tempera prețurile și pentru a avea în continuare energie electrică în România”, a subliniat ministrul.

„E foarte complicat ca, în câteva luni de zile, să rezolv probleme făcute în ultimii cinci ani de zile în care s-au mișcat doar proiecte pe hârtie și care nu reușesc să ducă mai departe energie în companiile românești și în viața oamenilor. Vă țin la curent cu acest subiect extrem de important pe care îl tratez ca prioritate zero în această etapă a mandatului meu”, a conchis Ivan.

Germania nu renunță la gaze, Polonia nu renunță la cărbune

Ministrul economiei și energiei din Germania Katherina Reiche este supranumit „minis­trul gazelor“. Aceasta pentru că insistă ca Germa­nia să-și extindă flota de centrale electrice pe gaze naturale. Noile unități ar trebui să înlo­cuiască centralele pe cărbune, un pas în tranziția spre energie mai curată. Doar că gazele naturale nu sunt energie verde, așa că supranumele de „ministrul gazelor“ îi este dat Katherinei Reiche în sens depreciativ de către ecologiști.

Pentru ca Germania să poată construi noi centrale pe gaze, are nevoie de aprobarea Comi­siei Europene. Ministrul a obținut avize favorabile pen­tru mai bine de ju­mătate din viitoarea flotă și se așteaptă ca lucrurile să meargă bine și pentru restul.

Astfel, Germania ră­mâ­ne dependentă de gaze naturale. Însă este într-o situ­ație diferită de cea de dinaintea crizei europene de energie provocată de pierderea accesului la gazele rusești. Cea mai mare economie europeană are noi surse și și-a dezvoltat în ritm record terminale de import de gaze naturale lichefiate. Gazele ieftine rusești ar fi trebuit să facă din Germania un centru european al energiei și să aducă avantaje competitive industriei.

În statul vecin Polonia, cea mai mare eco­nomie est-europeană, noul ministru al energiei vede pentru cărbune un rol în viitorul „verde“. Cărbunele este mai mult decât o sursă de ener­gie în Polonia. Economia poloneză a fost clădi­tă cu energie din cărbune, comunități întregi și tradiții s-au dezvoltat în jurul acestui combus­tibil. Minele și minerii au un statut aparte. De aceea, cărbunele și mai ales renunțarea la el pentru înverzirea economiei sunt chestiuni politice delicate.

Ministrul Milosz Motyka, în vârstă de doar 32 de ani, născut într-un voievodat cu tradiție în industria cărbunelui și metalurgică și membru al unui partid conservator, spune că vrea o cale moderată pentru Polonia în atingerea obiecti­ve­lor climatice, permițând ca unele din termo­centralele pe cărbune să continue să producă energie până în 2040. Aceasta nu înseamnă că guvernul va pune frână dezvoltării regenera­bilelor. Motyka este un adept al energiei regenerabile și promovează un plan de relaxare a regulilor pentru construcția fermelor eoliene onshore, arată Bloomberg.

Energia eoliană este specificul Poloniei în această direcție. Premierul Donald Tusk vrea ca energia curată să fie un motor al economiei poloneze. Pe de altă parte, guvernul său critică politicile de mediu „prea riguroase“ ale Comi­siei Europene. Nu este singurul. Niciun guvern polonez nu-i poate ignora pe cei 70.000 de mineri care lucrează în minele din sudul țării. Sindicatele lor sunt puternice, iar statul subven­ționează industria cărbunelui, pentru acest lucru doar în 2025 fiind alocați 9 miliarde de zloți (2,1 miliarde euro).

Polonia este țara din UE cu cea mai mare dependență de cărbune. Germania a început să-și reducă simțitor această dependență după 2000, când cărbunele producea 50% din energie. Ponderea este în prezent de circa 20% și se dorește ca până în 2038 cărbunele să dispară complet dintre sursele de energie. În lipsa energiei nucleare, între cărbune și energia verde stau gazele naturale.

Ani de zile companiile de energie germane au așteptat licitațiile pentru termocentralele pe gaze care să înlocuiască centralele pe cărbune. Ministrul Katherina Reiche tocmai le-a anunțat că așteptarea s-a sfârșit. „Am reușit să nego­ciem aprobarea (din partea Comisiei Europene – n.r.) pentru semnificativ mai mult de jumătate din centralele pe gaze. Vă vom comunica mai multe când finalizăm condițiile“, a spus ea, citată de ziarul de afaceri Handelsblatt. Con­struc­ția de noi centrale pe gaze ar trebui să asigure o sursă de energie de încredere.

Acordul de coaliție prevede încurajarea construirii de centrale pe gaze cu o capacitate de 20 gigawați până în 2030. Acestea vor avea rol de producători auxiliari, pentru perioadele fără vânt și soare. Deoarece guvernul vrea să se implice financiar în aceste proiecte, CE trebuie să-și dea acordul. Reiche a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că urmărește o soluție „rapidă“ pentru construirea a 5-10 megawați.

Un plan anterior prevedea ca noile centrale să poată funcționa și cu hidrogen, fie de la început, fie prin conversie. În noul plan, se pare, nu există cerințe stricte în privința folosirii hidrogenului. În prezent, producția de hidrogen verde (produs cu ajutorul energiei verzi) din Germania este aproape zero. Și producția de hidrogen „murdar“ este nesemnificativă, acest combustibil fiind mult mai scump decât, spre exemplu, gazele naturale.

Energia verde și politicile pentru climă sunt învinovățite că duc la dezindustrializarea Germaniei. Reiche vrea să schimbe ceva. Printre criticii politicilor ministrului economiei și energiei se numără Thomas Heilmann, președintele Uniunii pentru Climă. „Fiecare subvenție nouă pentru centrale pe gaze va împinge în sus costurile cu electricitatea deoarece prețurile gazelor naturale vor deveni din ce în ce mai mult etalonul pentru toată piața electricității“, a spus el.