Liberala Iuliana Scântei a criticat votul dat de cei 5 senatori PSD dar și al celor de AUR și UDMR, care au făcut diferența.
„Toți cei patru reprezentanți #PNL în Comisia Juridică a Senatului au votat astăzi ÎN FAVOAREA ridicării imunității parlamentare a lui Florian Bodog, fost ministru PSD al sănătății. Alături de senatorii liberali Claudia Mihaela Banu, Daniel Fenechiu, Vasilică Potecă, am considerat că procurorii trebuie să înceapă urmărirea penală a fostului ministru și că menirea Parlamentului nu este obstrucționarea Justiției. (...)
„Votul de azi din Comisia Juridică arată ipocrizia, dar și lipsa de obiectivitate a unor senatori si a unor partide precum PSD și dorinta acestora de a folosi artificial și politic o garanție de procedura pentru a împiedica soluționarea unor dosare penale privind miniștrii (foști sau actuali). Comisia Juridică nu are competența de a efectua judecăți de valoare procesuală asupra fondului cauzei și nici să se pronunțe cu privire la vinovăția sau nevinovăția senatorului în cauză sau dacă acuzațiile formulate justifică sau nu solicitarea de începere a urmăririi penale.
Cu astfel de decizii, Parlamentul nu va reuși să iși consolideze legitimitatea și transparența democratică, va slăbi prin astfel de decizii, statul de drept și va obstrucționa înfăptuirea justitiei pentru toți. (...)
Ca senator #PNL și președintă a Comisiei juridice a Senatului regret că dintre cele 13 voturi exprimate, doar 6 voturi au fost #pentru ridicarea imunității lui Florian Bodog. Votul a fost secret, iar alți șase senatori s-au abținut, în vreme ce un vot a fost împotriva ridicării imunității. Sper ca votul plenului Senatului să fie unul majoritar favorabil pentru a arăta în mod clar că nu dorim să folosim #imunitatea ca instrument politic și procedural pentru a împiedica înfăptuirea justiției. Suntem egali în fața legii, iar Parlamentul nu trebuie să fie #scut pentru protejarea unor parlamentari, foști sau actuali miniștri, suspectați de săvârșirea unor fapte penale pe durata mandatului de ministru”,
a precizat senatoarea Iuliana Scântei pe Facebook.
La rândul lor, și cei doi senatori USR-PLUS au precizat că au votat pentru ridicarea imunității.
„La nivel declarativ, toți parlamentarii sunt anticorupție, toți sunt împotriva privilegiilor, pentru justiție, pentru egalitatea în fața legii.
Când e vorba de vot, stați așa, să ne mai gândim, să vedem etc. După care votează împotrivă, sau se abțin. Românește, chestia asta se cheamă blat.
Asta s-a întâmplat astăzi în Comisia Juridică, când după amânări și discuții, a venit momentul adevărului: votul. Și la vot, ce să vezi, 6 (șase) abțineri și un vot împotrivă (din 13 voturi in total), asta în condițiile în care coaliția de guvernare avea șapte membri în Comisie.
Și eu, și colega mea de la USR PLUS Simona Spătaru am votat pentru ridicarea imunității d-lui senator fost ministru Florian Bodog. Comisia Juridică nu este instanță de judecată și nu e treaba noastră să ne pronunțăm asupra vinovăției cuiva. Dacă dl. Bodog chiar e nevinovat, e păcat să nu-i dăm ocazia să dovedească asta în instanță. Din păcate, am fost în minoritate.
Decizia definitivă va fi luată de Plen, prin vot secret”, a menționat și Cosmin Poteraș într-un mesaj pe Facebook.
Componența Comisiei juridice a Senatului este următoarea: Laura-Iuliana Scântei - PNL, Claudia-Mihaela Banu - PNL, Cătălin-Daniel Fenechiu - PNL, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș - PNL, înlocuit la votul de luni de Vasilică Potecă, Elena-Simona Spătaru - USR-PLUS, Cosmin-Marian Poteraș - USR-PLUS, Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher - PSD, Robert-Marius Cazanciuc - PSD, Ionel-Dănuț Cristescu - PSD, Ion-Cristinel Rujan - PSD, Marius-Gheorghe Toanchiină - PSD, Csaszar Károly Zsolt - UDMR, Sorin-Cristian Mateescu - AUR.
Iuliana Scântei a precizat „motivele pentru care am spus #DA la ridicarea imunității lui Florian Bodog reprezintă în același timp și alinierea la standardele europene în privința cercetării de către procurori a parlamentarilor. Mai jos, vă prezint considerentele mele:
1. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reţinut că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea guvernamentală, ci doar o altă măsură de protecţie, de ordin procedural, menită să ocrotească #interesulpublic în exercitarea atribuțiilor unui ministru.
Or în speța Bodog nu intră sub protecția mandatului de ministru al sănătății, faptele săvârșite de fostul ministru al sănătății, ca angajator, în relațiile de muncă cu o fostă consilieră personală.
2. Prin Raportul privind statul de drept, adoptat în anul 2020, Comisia Europeană remarcă faptul că în România, Parlamentul afectează prin deciziile sale, eficacitatea derulării urmăririlor penale în cazul cererilor de autorizare a investigațiilor cu privire la un deputat sau senator atunci când acesta deține în același timp sau a deținut funcția de ministru.
Răspunzând recomandărilor formulate de MCV și de GRECO, Camera Deputaților și-a modificat regulamentul de procedură în 2019, făcând trimitere la criteriile stabilite de Comisia de la Veneția, dar Senatul nu are o procedură similară. Două cereri din 2019 de începere a urmăririi penale în cazul a doi foști miniștri și parlamentari au fost respinse.
3. Prin ultimul Raport privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare MCV (COM(2019) 499 Bruxelles, 22.10.2019), Comisia Europeană a constatat că “la începutul lunii iunie 2019, a fost respinsă o cerere din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității președintelui Senatului, iar în luna septembrie, Senatul a respins o cerere de începere a urmăririi penale în cazul unui senator care a fost ministru al sănătății." iÎn consecintă, Comisia solicita prin Raportul MCV ca Parlamentul să remedieze Recomandarea nr.10 privind:
„Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO.”
4. Raportul Comisiei de la Veneţia privind scopul şi ridicarea imunităţii parlamentare CDL-AD(2014)011" stabilește criterii obiective şi linii directoare cu valoare de standarde europene comune pentru ridicarea imunităţii parlamentare ( capitolul V) pentru a evita utilizarea abuzivă a imunității, precum și deciziile selective și arbitrare.
Normele naționale privind inviolabilitatea parlamentară ar trebui:
• să poată fi ridicate, urmând proceduri clare și imparțiale
• să nu protejeze împotriva investigațiilor preliminare ale cazului în cauză
• să nu se aplice dacă membrul este prins în flagrant delict
• să nu se aplice infracțiunilor deosebit de grave
• să nu se aplice infracțiunilor minore sau administrative, cum este și speta senatorului Bodog Florian Dorel, fost ministru al sănătății”, a scris Iuliana Scântei pe Facebook.
