Perturbarea navigației a dus la creșteri imediate ale prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, până la 78 de dolari pe baril, iar la hub-ul de gaze din Amsterdam cotațiile au crescut cu 19%, la 38 de euro/MWh. Peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, au ancorat în apropierea Strâmtorii Ormuz, amplificând tensiunile din piață.
Strâmtoarea Ormuz, nod strategic pentru energia globală
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv livrările din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. De asemenea, volume semnificative de gaze naturale lichefiate din Qatar ajung pe piețele internaționale prin acest coridor.
După reducerea dependenței de energia rusească, Europa și-a crescut importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL care tranzitează Ormuz. În plus, statele din Golf furnizează propan, butan și etan utilizate în încălzire, agricultură și industrie.
BCE, între inflație și creștere economică
În proiecțiile din decembrie 2025, Banca Centrală Europeană estima un preț mediu al gazelor de 29,6 euro/MWh și al petrolului de 62,5 dolari/baril pentru 2026. Noile evoluții ar putea obliga banca centrală să își revizuiască estimările atunci când va publica actualizarea macroeconomică pe 19 martie.
Analizele interne ale BCE arată că impactul scumpirii energiei asupra inflației este mai puternic decât cel asupra creșterii economice. O majorare permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce PIB-ul cu doar 0,1% în acest an, dar ar crește inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Potrivit sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an, iar cea a Marii Britanii cu 1%, ritmuri modeste comparativ cu Statele Unite.
Un șoc gestionabil sau începutul unei crize?
Economiștii subliniază că efectele actuale sunt încă limitate comparativ cu șocul energetic din 2022, când războiul din Ucraina a redus creșterea economică europeană cu un punct procentual și a crescut inflația cu două puncte procentuale.
Un euro relativ puternic ar putea atenua o parte din impact, întrucât energia este tranzacționată în dolari. În plus, BCE nu reacționează la volatilitatea pe termen scurt și tinde să ignore scumpirile temporare ale energiei, urmărind în special efectele de „runda a doua”, adică influența asupra salariilor și a așteptărilor inflaționiste.
Dacă conflictul se limitează la câteva săptămâni, impactul ar putea fi redus. Însă, în cazul unei prelungiri de câteva luni, economiștii estimează o creștere suplimentară a inflației cu cel puțin un punct procentual și o încetinire a creșterii economice cu câteva zecimi de punct. În prezent, inflația din zona euro este de 1,7%, sub ținta BCE. Prin urmare, o majorare moderată nu ar pune imediat în pericol stabilitatea prețurilor. Totul depinde însă de durata și amploarea conflictului din Golful Persic.
