Moment-cheie pentru Belarus. Președintele contestat, Aleksandr Lukașenko, merge luni în Rusia

Întâlnirea are loc în contextul în care, în ultimii ani, Lukaşenko l-a acuzat de mai multe ori pe aliatul său istoric rus că vrea să transforme Belarusul în vasal, respingând invitația Moscovei de a aprofunda relația bilaterală. Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale de luna trecută, liderul de la Minsk a spus chiar că Moscova lucrează împotriva sa.

Miile de arestări, retragerea acreditărilor pentru jurnaliștii străini și violențele la care au fost supuși protestatarii în închisori au făcut ca Lukașenko, despre care s-a spus că este ”ultimul dictator al Europei”, să fie tot mai izolat pe plan internațional, singurul său aliat rămânând Vladimir Putin. Încolțit, liderul de la Minsk a făcut o schimbare de 180 de grade, pledând pentru susţinerea rusă. Recent, acesta a anunțat că țara sa și Rusia își vor uni trupele în cazul unei amenințări dinspre Occident, după ce a cerut armatei să intre în stare de pregătire de luptă. Lukașeno a acuzat țările occidentale că vor să îl îndepărteze de la putere pentru a slăbi influența Moscovei în regiune. Belarus este și foarte dependent de Rusia din punct de vedere economic.

În acest context, Moscova ar putea profita de situaţie pentru a-i impune Belarusului o uniune aprofundată. Joi, ambasadorul Rusiei la Minsk, Dmitri Mezenţev, i-a oferit lui Lukaşenko, care a împlinit recent 66 de ani, un atlas din secolul al XIX-lea în care țara sa face parte din Imperiul Rus ţarist. Oficialul de la Moscova a precizat că este ”o mărturie istorică a relaţiilor ce unesc cele două ţări şi un răspuns dat celor care gândesc altfel”, amintește Agerpres.

Lukașenko, aflat la putere de peste 25 de ani, este criticat pentru modul autoritar în care conduce și acuzat de fraudarea alegerilor. Forțele de ordine au încercat să pună capăt protestelor prin violențe și arestări, lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, principala sa contracandidată la alegeri, fiind nevoită să se refugieze în Lituania. În urma confruntărilor de la proteste, trei oameni au murit și zeci au fost răniți. Rezultatul alegerilor nu a fost recunoscut nici de Uniunea Europeană.