Scris deDana Bărăgan Publicat: 16 oct. 2026, 15:04
Ministerul Sănătății a anunțat, vineri, că a finalizat plățile pentru construcția spitalelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 12-16 octombrie 2026, instituția a virat peste 120,7 milioane de lei pentru investiții în infrastructura medicală, inclusiv pentru spitale publice, ambulatorii și reducerea riscului de infecții nosocomiale. Potrivit Ministerului Sănătății, fondurile au fost alocate pentru dezvoltarea și modernizarea serviciilor medicale din România, precum și pentru creșterea siguranței pacienților.
Într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook, Ministerul Sănătății a anunțat că a virat, în perioada 12-16 octombrie 2026, tranșe de plată în valoare de peste 120,7 milioane de lei pentru investițiile finanțate prin PNRR.
“
Doar în perioada 12-16 octombrie 2026, Ministerul Sănătății a virat tranșe depășind suma de 120,7 milioane de lei pentru investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale din România
— se arată în mesajul instituției.
Conform sursei citate, fondurile au fost direcționate către spitalele publice, pentru susținerea investițiilor în infrastructura spitalicească, și către ambulatoriile de specialitate, pentru dezvoltarea și modernizarea serviciilor medicale. O parte din bani a fost alocată și pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale, prin achiziția de echipamente și materiale destinate creșterii siguranței pacienților.
“
Investiții în spitale mai bine dotate și în servicii medicale mai sigure pentru pacienții din România
— a transmis Ministerul Sănătății.
Ce investiții sunt incluse în contractele finanțate prin PNRR
Potrivit Ministerului Sănătății, cele 3.121 de contracte finalizate prin PNRR au o valoare totală de 1,174 miliarde de euro și vizează mai multe categorii de investiții în sistemul medical.
Printre proiectele menționate de instituție se numără:
șapte spitale publice construite și/sau dotate;
188 de spitale și 94 de instituții de sănătate publică digitalizate;
2.536 de cabinete medicale renovate sau dotate;
66 de unități de asistență medicală ambulatorie construite sau renovate;
115 spitale publice dotate cu echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale;
78 de centre comunitare integrate construite, renovate și dotate;
35 de unități de terapie intensivă cu investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal.
Lista investițiilor include, de asemenea, noua platformă de sănătate a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), denumită PIAS, precum și centrul de instruire destinat dezvoltării competențelor personalului din sistemul public de sănătate.
Procedura de modificare a statelor de personal, simplificată
Joi, Ministerul Sănătății (MS) a transmis că vrea să reducă birocrația din spitalele aflate în subordinea sa și să le permită managerilor să modifice mai rapid statele de personal, fără să mai solicite aprobarea prealabilă a ministerului pentru fiecare schimbare individuală. Instrucțiunea elaborată de instituție a fost transmisă unităților sanitare, care au la dispoziție 10 zile pentru a formula observații și propuneri, au transmis reprezentanții MS într-un comunicat.
“
Nu cred că Ministerul Sănătății trebuie să aprobe fiecare modificare individuală a încadrării personalului, de exemplu atunci când un asistent medical cu studii medii finalizează o formă de învățământ superior și poate ocupa, în condițiile legii, o funcție corespunzătoare studiilor absolvite. Astfel de situații pot fi gestionate de managementul unităților sanitare, fără a încărca activitatea ministerului cu un volum mare de documente administrative. De exemplu, în anul 2025, din cele 790 de documente emise de minister, 740 de ordine de ministru au vizat modificarea statelor de personal și doar 50 dintre ele au fost modificări ale statelor de funcții
— a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.
