IZVORUL TĂMĂDUIRII // Tradiții și obiceiuri de IZVORUL TĂMĂDUIRII. Cum să te ferești de rele

IZVORUL TĂMĂDUIRII 2020 // Potrivit credinței populare, în Săptămâna Luminată, de la Înviere până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Astfel, credincioșii care pleacă dintre noi vor merge de-a dreapta Tatălui Ceresc. Vineri din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.

Izvorul Tămăduirii // Aghiasma mică

IZVORUL TĂMĂDUIRII // Credincioșii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, nu ca apa de la Botobează, care are un ritiual de folosire mai restrictiv.

Sărbătoarea își trage denumirea de la o minune săvârșită de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tămăduitoare, descoperit, prin mijlocirea Fecioarei Maria, de Leon I (457 - 474), cu puțin timp înainte de a ajunge împărat.

Alături de Mântuitor, care se arată în această săptămână ca izvor al vieții și Învierii, Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vieții și "Izvor al tămăduirilor". În unele părți din țară, preoții merg și stropesc casele credincioșilor cu această apă sfințită.

Izvorul Tămăduirii - obiceiuri, tradiții, superstiții

IZVORUL TĂMĂDUIRII // În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenți din anumite zone ale țării obișnuiau să facă legământul juvenil - în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

Persoanele ”legate”, verii, surorile, frații, frații de cruce se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii față de ceilalți ca adevărați frați și surori. În tradiția populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul și beau apă sfințită din ziua praznicului dimineața, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.

Izvorul Tămăduirii - Importanța ritualului stropirii cu apă

IZVORUL TĂMĂDUIRII // Cu Agheasma Mică se stropesc toate camerele din casă. Se mai spune în popor că, în Vinerea Luminată, apele sunt mai zgomotoase și mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai ușor o sursă de apă.

Tot în ziua de Izvorul Tămăduirii, gospodarii aruncă apă sfințită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase și să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfințită în ziua praznicului și grădinile și livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

Izvorul Tămăduirii - Ce este interzis să faci de Izvorul Tămăduirii

IZVORUL TĂMĂDUIRII // În Vinerea Scumpă, femeile nu trebuie să spele să calce sau să croiască îmbrăcăminte, pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată.

Tot printre cei care cred în superstiții, se spune că dacă cineva are curajul să lase, în ziua de Izvorul Tămăduirii o cană ori un vas cu apă sub un nuc sau un soc, și găsește mai târziu pământ la fundul acelui vas, însemnă că nu mai are multe zile de trăit.

Izvorul Tămăduirii. Izvoare tămăduitoare

De-a lungul timpului, apa acestui izvor ar fi vindecat multe boli și ar fi tămăduit diferite răni și suferințe.

Biserica "Izvorul Tămăduirii" a devenit un centru de manifestare a puterii și milostivirii Maicii Domnului față de cei în suferință. Credincioșii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetăți a Constantinopolului), se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii. Actuala construcție datează din secolul al XIX-lea, dar la subsolul ei se află un paraclis din secolul al V-lea, unde există până astăzi izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.

Izvorul Tămăduirii

IZVORUL TĂMĂDUIRII // Mănăstirea Ghighiu este renumită nu doar prin icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă aici în anul 1958, ci și prin izvorul ei tămăduitor.

La Mănăstirea Dervent, pe locul unde Sfântul Apostol Andrei a făcut o minune, există un alt izvor cu apă vindecătoare.

Un alt loc cu apă vindecătoare este Mănăstirea Horaicioara, dar și Mănăstirea Prislop. Pelerini din toata țara vin la aceste mănăstiri să ia apă vindecătoare, apă sfințită.

Izvorul Tămăduirii. Rugăciune către Maica Domnului de Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii

IZVORUL TĂMĂDUIRII // Acesta este unul din cele mai frumoase canoane de rugăciune către Maica Domnului, care surprinde cel mai plenar mulțimea darurilor de tămăduiri pe care Preacurata le revarsă asupra credincioșilor.

Cântarea 1

Izvorăște-mi acum, Izvorule, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, dându-mi darul cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și har credincioșilor; că tu ai izvorât pe Cuvântul Cel într-un ipostas.

Hristos a Înviat din morți!

Locaș de tămăduire mai presus de fire se arată tuturor biserica ta cea sfântă, Fecioară! Că din moarte vădită ridică lămurit pe credincioșii care aleargă la dânsa și izvorăște tuturor mângâierea cea din belșug.

Hristos a Înviat din morți!

Din ceruri reverși nouă daruri fără împuținare, ceea ce ești cu adevărat una; căci pe cel orb îl faci să vadă lumina, prin tina cea nouă, strigând tu de sus către Leon, mai presus de gând.

Hristos a Înviat din morți!

Bucură-te, Mărie, bucură-te, ceea ce ești lauda de obște și cinstită a neamului omenesc! Că Ziditorul tuturor peste tine S-a pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă.

Cântarea a 3-a

Luminat și sfânt locaș ai Stăpânului tuturor te știu pe tine, Fecioară, și izvor de nestricăciune, care ai izvorât pe Hristos, apa din care ne adăpăm.

Hristos a Înviat din morți!

Cât de mare dar ai dat împăratului, Izvorule și Stăpână, sfărâmând prin apă tăria cea înfricoșătoare a pietrei, care oprea cu dureri cumplite scurgerea udului.

Hristos a Înviat din morți!

Dar neîmpuținat curge din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorând din belșug; cu ajutorul tău cei șchiopi umblă, mulțimea celor leproși se curățește și demonii se înăbușă.

Hristos a Înviat din morți!

Tuturor credincioșilor le împărți vindecare: împăraților și popoarelor, sărmanilor și ocârmuitorilor; săracilor și bogaților, revărsându-le apa îndeobște, Izvorule, ca pe un leac fără deosebire.

Cântarea a 4-a

Cu adevărat mai mult decât nisipul și decât picăturile ploilor au crescut mulțimile minunilor izvorului tău, Fecioară, care neîncetat curg din belșug peste tot pământul, tămăduind degrab pe tot cel ce zace de boală grea.

Hristos a Înviat din morți!

Apă din izvorul tău, Stăpână Fecioară, s-a turnat peste sânul cel ros de răni chinuitoare al femeii; și îndată au încetat, prin stropire, durerile cele de moarte și a cunoscut că s-a tămăduit de boala ei.

Hristos a Înviat din morți!

De neînțeles și mai presus de fire este cu adevărat ceea ce s-a făcut prin tine, Născătoare de Dumnezeu. Că apa izvorului tău se face tămăduire alungătoare de bolile cele pricinuitoare de moarte, ceea ce firea cu adevărat niciodată nu a văzut.

Hristos a Înviat din morți!

Neîncetat mă omoară vrăjmașul cu ațâțările desfătărilor, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Izvorule; nu mă trece cu vederea, ci apucă înainte, ajutătoarea cea grabnică, și din cursele lui mă izbăvește, ca necurmat să te măresc pe tine, cea mult lăudată.

Cântarea a 5-a

Grăite fiind cele cu adevărat minunate ale izvorului tău, Curată Fecioară, umplu de uimire cugetul oamenilor; căci s-au făcut peste fire, sfințind pe toți credincioșii.

Hristos a Înviat din morți!

Grăit-au despre darul tău lâna, mana și Siloamul și stânca din care a țâșnit apă, foișorul lui Solomon, apele Iordanului și fântâna samarinencii.

Hristos a Înviat din morți!

Picăturile izvorului tău, Curată Fecioară, și pe un mort au înviat, lucruri mai presus de cuvânt și de pricepere! Că toate ale tale, Preacurată, biruiesc judecata omenească.

Hristos a Înviat din morți!

Vindecă patimile mele, Fecioară, ceea ce ai uscat izvorul scurgerii de sânge, frigurile și fierbințeala aprinderii și boala ofticei, oprirea udului și curgerea pântecelui.

Cântarea a 6-a

Cuvintele cântării te laudă pe tine, curată, ca pe ceea ce ești cu adevărat izvor; că ai născut mai presus de cuvânt pe Adâncul înțelepciunii, pe Cel ce a spânzurat norii în văzduh și pământul pe ape.

Hristos a Înviat din morți!

Împiedicat-ai prăbușirea scărilor, care amenința cu zdrobirea pe zugravii de acolo, o, Izvorule preasfânt, mântuind și pe popor de cutremur, când s-a dărâmat locașul.

Hristos a Înviat din morți!

Pântecele cel mai înainte sterp din pricina nerodirii l-ai dezlegat în chip vădit, prin apa izvorului tău; că tu ocrotești și nașterile de prunci, ca ceea ce ai născut pe Stăpânul a toate, rămânând fecioară.

Hristos a Înviat din morți!

Nici cuvântul, nici mintea, nici limba nu izbutesc să laude nașterea ta, curată! Ci neputincioase sunt și se rușinează față de tine și înțelepciunea filozofilor și măiestria ritorilor.

CONDAC

Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce ești de Dumnezeu dăruită, îmi dăruiești mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci ca ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să grăiesc ție: Bucură-te, apă izbăvitoare.

Cântarea a 7-a

Scoateți, bolnavilor, din izvor tămăduiri! Că Preacurata face să curgă, din izvorul cel dumnezeiesc, îndulcirea cea adevărată, izvorând cu adevărat torentul desfătării. Pentru aceasta să ne adăpăm cu toții, cu credință, din șuvoaiele cele îmbelșugate.

Hristos a Înviat din morți!

Minunile tale nemaiauzite, stăpână, pe toți credincioșii care le aud îi umplu de mirare. Căci pe cei muți și surzi apa ta îi arată ca pe nișe bine grăitori; iar pe cei ce pătimesc cumplit îi tămăduiește și vindecare le dăruiește.

Hristos a Înviat din morți!

Din văpaia durerilor scoți pe cei ce aleargă la tine, curată, rourându-i cu ape din izvorul cel minunat; că de ulcer se izbăvește omul și de pelagră, iar pe lepros îl vindeci și cărbunele l-ai stins.

Hristos a Înviat din morți!

Tineri și fecioare și toți oamenii, pe stăpâna cu credință din suflet să o lăudăm în chip luminat. Căci a vindecat străpungeri de cuie și boli de ochi și bubele cele rele și umflături și pe paralitic.

Cântarea a 8-a

Dumnezeiască și sfântă apă izvorăște izvorul tău, Fecioară. Căci curgerea idropicilor o oprește degrabă cu dumnezeiasca chemare a harului. Pentru aceasta te cinstim, Izvorule, în veci.

Hristos a Înviat din morți!

Să lăudăm toți, cu înțelepciune, apa cea sfântă și de viață izvorâtoare; că pornirea nădufului pe loc o oprește și liberă o face spre răsuflare. O! minunile tale, Curată Născătoare de Dumnezeu!

Hristos a Înviat din morți!

Ce gură va lăuda minunea nașterii tale, Prealăudată? Dar și ce minte ar putea să privească izvorul minunilor tale și în cuvinte să-1 preaslăvească? Nu este cu putință firii să laude cele ale tale.

Hristos a Înviat din morți!

Toată puterea morții asupra ta s-a nimicit în întregime, împărăteasă și Doamnă! Că tu ai izvorât pe împăratul, pe Viața cea fară de moarte, pe Hristos, Apa și Mana, în veci.

Cântarea a 9-a

Apa izvorului tău covârșește toate apele, Fecioară curată, dăruind, la vedere, izbăvire de boli cumplite și sufletelor toată tăria, ca una ce se varsă mai presus de fire.

Hristos a Înviat din morți!

Ca pe o izbăvire de boli, vedem toți acest nou Siloam al izvorului tău, Fecioară; că orbul a luat vedere și toți dobândim, neîncetat, sănătate și viață.

Hristos a Înviat din morți!

Cei ce căutați sănătate, alergați la izvor! Căci Curata Fecioară sălășluiește în apă. Saltă și te bucură, mulțime a credincioșilor, precum se cuvine, că vei avea în sfântul locaș împlinirea cererilor.

Hristos a Înviat din morți!

Înălțatu-s-a mai presus de ceruri apa izvorului tău și cu curgerile ei a străbătut adâncurile pământului; aceasta este ambrozie a sufletului, nectar al credincioșilor, mierea cea din piatră și împărtășirea de mană.

Hristos a Înviat din morți!

Veselești, Fecioară, pe credincioși mai presus de fire, izvorând har din izvorul cel veșnic, dându-le lor putere asupra vrăjmașilor, biruință pururea, sănătate și pace și plinirea cererilor.

SEDELNA

Pe Fântâna cea pururea nesecată și înviorătoare, pe Dumnezeiescul Izvor din care țâșnesc șuvoaie de apă, cu un glas să-1 lăudăm cei ce îi cerem darul; că în fiecare zi curge și arătând tămăduirile măcar ca pe curgerile râurilor. Pentru aceasta, după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem cu credință din Izvor putere neîmpuținată și cu adevărat fără de moarte, care rourează arătat inimile celor binecredincioși; și cu buzele să grăim: Tu ești mângâierea credincioșilor.