Purtătoarea de cuvânt a DNA a subliniat că există și o problemă de personal, în prezent Direcția Anticorupție lucrând cu aproximativ 70% din procurorii care sunt în schemă. Mai mult, ”instrumentele pe care le au la îndemână s-au tocit”.
”Lupta anticorupție nu s-a oprit. DNA lucrează în limita legilor. Dacă legile se modifică, atunci poate că la nivel de percepție există și această apreciere că activitatea anticorupție are de suferit. Vă amintesc că a fost o serie de decizii ale Curții Constituționale, au fost modificate legile justiției, astfel încât lupta împotriva corupției a fost îngreunată. Modul în care procurorii anticorupție pot accede în DNA a devenit tot mai dificil. Este și o problemă de personal. DNA lucrează acum cam cu 70% din procurorii care sunt în schemă. De asemenea, legislația, instrumentele pe care le au la îndemână procurorii DNA s-au tocit. Nu mai au acele puteri pe care le aveau. Mă refer strict la infracțiunea de abuz în serviciu. Este o discuție tehnică, dar marja de manevră, ca să spun grosso modo, s-a îngustat. Infracțiuni care acum câțiva ani erau deferite justiției, persoanele care săvârșeau acele infracțiuni, acum, din perspectivă legală, nu mai este posibil”, a spus Săplăcan, la RFI.
În privința dosarelor de corupție instrumentate de DNA, purtătoarea de cuvânt a instituției a precizat că ele există, chiar dacă nu sunt foarte cunoscute opiniei publice. În acest context, a amintit despre ghidul de comunicare al mass-media cu sistemul judiciar care a fost modificat în 2019. De atunci, restricțiile de comunicare au devenit mult mai severe în cazul parchetelor.
”Dacă primesc o sesizare cu o faptă de corupție care este în competența DNA, dar pe care poate opinia publică nu o consideră mare corupție, noi suntem obligați să o instrumentăm, să o clarificăm. Au fost directori de instituții. Nu am cifrele în față, dar au fost numeroase cazuri. Au fost oameni de afaceri, șefi de poliție, au fost dosare cu prejudicii mari. (...) Avem un dosar în care a fost trimis în judecată un funcționar care a luat mită și un om de afaceri care a dat mită. Eu, când voi anunța opinia publică despre ce s-a întâmplat, care este deznodământul anchetei, voi avea voie să dau numele funcționarului public, dar nu voi avea voie să dau numele omului de afaceri care a dat respectiva mită”, a mai explicat Săplăcan.
Precizările vin în contextul în care comunitatea Declic a inițiat o petiție în care i se solicită DNA ”să reia lupta împotriva corupției la nivel înalt”. Petiția a adunat până marți seară aproape19.000 de semnături. Membrii Declic reclamă că activitatea DNA a scăzut simțitor în ultimii doi ani, marile dosare de corupție părând a fi inexistente.
