Prin fondul de rezervă, executivul îşi asigură un mecanism netransparent de alocare a banilor în an electoral, scrie Capital.ro. Recent, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care poate aloca sume din fondul de rezervă bugetară pentru domeniile cultural, religios și sportiv, la nivel central şi local.
Decizia se înscrie deja într-o tradiţie a ultimilor ani. Deşi la alcătuirea bugetului fondul de rezervă este constituit cu circa 200 milioane lei, la închiderea execuţiei bugetare, cheltuielile ajung să fie de zece ori mai mari. Mecanismul acestui fond este pe cât de simplu, pe atât de discreţionar.
Pe parcursul anului, diverse instituţii sau autorităţi renunţă la o parte din creditele acordate prin bugetul anual şi alimentează fondul de rezervă cu sumele neutilizate. Ulterior, distribuţia către alţi ordonatori se face prin hotărâri ale Guvernului. Legal, cheltuielile ar trebui alocate pentru situaţii „urgente sau neprevăzute".
Practica arată însă că aceste cheltuieli nu se încadrează nici pe departe în această categorie. Astfel, fondul finanţează construcţii de unităţi de cult, organizarea unor evenimente culturale sau sportive, ridicarea unor statui sau monumente comemorative.
Alte cazuri sunt evident previzibile la programarea bugetului, cum ar fi rambursarea de credite, plata unor arierate, suplimentarea cheltuielilor de personal. Mai grav este că, de multe ori, obiectivele finanţate sunt prezentate foarte general şi, prin urmare, lipsite de orice control privind corectitudinea folosirii lor.
Anul trecut, din fondul de rezervă au fost împărţite circa 600 milioane lei, foarte puţin comparativ cu anii 2012 şi 2011, când au fost tocate 2,1 miliarde lei, respectiv 1,88 miliarde lei. Vârful a fost atins în 2008, un an electoral cu miză enormă, când au fost cheltuite peste 4 miliarde lei. Mai multe...
