Erau vremuri când România era grânarul Europei. Cu aproape 15 milioane de hectare de teren arabil și pășuni, o climă favorabilă și pământ roditor, agricultura era unul dintre pilonii de bază al dezvoltării României Socialiste. Pe atunci treaba se făcea cu precizie, cu ruleta în mână. Se semănau doar pământurile arate corect - cel puțin 25 de centimetri adâncime. Cine greșea, o lua de la capăt.
În ultima sută de ani însă, România a trecut prin schimbări majore. De la împroprietărirea țăranilor și arendarea marilor suprafețe, până la colectivizarea forțată din anii 50.
După 1989, agricultura începe să se așeze pe noi coordonate. Preluarea terenurilor de catre vechii proprietari, desființarea CAP urilor și subvențiile dezvoltă o agricultură haotică. În lipsa forței de muncă, a strategiilor corecte dictate de la Guvern, ogoarele patriei ajung pârloagă sau, mai rău, pe mâini străine care duc rodul și profitul peste granițe. Astăzi, 25 la sută din popopulație lucrează pentru a aduce puțin peste 4 la sută din PIB ul României. Extrem de puțin raportat la capacitățile de invidiat pe care le avem.
România ar putea să hrănească 80 de milioane de oameni, dar preferă să importe mâncare de aproape 1 miliard cinci sute de milioane de euro anual. Și mai face ceva țara noastră. Exportă materie primă ca să cumpere apoi produsul finit . Adică vinde floarea soarelui și cumpără uleiul, după ce a pus la pământ industria de prelucrare a alimentelor.
„De prea mulți ani în România au început să se reverse mult prea multe alimente nesănătoase.. cu substanțe chimice care fac rău populației”, declara fostul președinte al PSD Liviu Dragnea în 2019.
Și astfel, mai timid sau mai însuflețit, guvernele din ultimii ani au propus programe pentru agricultură. În 2014, în România erau puţin peste 2 sute de hectare de sere şi solarii. Anul trecut vorbeam deja de 1500 de hectare. În 2016, Liviu Dragnea propunea programul Tomata care ar fi trebui să scadă importurile. Dar acest lucru nu s-a întâmplat în cazul roşiilor.
După cinci ani şi subvenții de 173 de milioane de euro care au ajuns la cultivatori, noi mâncăm şi mai multe roşii din alte ţări ca înainte de lansarea programului Tomata. Deşi consumul a rămas constant, anual, importurile au crescut, în medie, cu 15 procente. Şi au ajuns la 86 de mii de tone de roşii, cam 4300 de tiruri.
Actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, declara că „în multe locuri, programul a fost fraudat pentru că nu era sigur din punct de vederea a managmentului programului”, potrivit stirileprotv.ro.
Doar în judeţul Olt au fost descoperite peste patru sute de dosare fictive, anchetate de DNA. Raportul OLAF pe 2020 arată că programele Tomata și Pălinca au avut prejudicii de aproape 26 de milioane de euro. Cel mai mare tun l-au dat câțiva falşi fermieri din Sicilia care au accesat fonduri europene de 850 de mii de euro, pretinzând că dezvoltă culturi de roșii în Mehedinți.
ITALIENII AU LUAT BANII FĂRĂ SĂ CULTIVE ROȘII
”Nici măcar un cent din acești bani nu a fost cheltuit în România. Imediat ce Agenția Română de Plăți în Agricultură a virat subvențiile în conturile bancare ale celor cinci companii, banii au fost transferați în conturi bancare din Italia, unde au fost retrași rapid de la bancomate sau de la ghișeu în bănci și folosiți pentru finanțarea altor activități infracționale”, potrivit unui extras din Raportul OLAF 2020.
În alte judeţe însă, cum este Constanța, subvenţiile au adus mai multe roşii pe piaţă şi în magazine, tot timpul anului. Pentru producătorii mici a fost o gură de oxigen. Astăzi, premierul Florin Cîțu vrea să ucidă Tomata, în loc să modifice regulile astfel încât programul să nu mai poată fi fraudat.
„Aş vrea să văd că programele aprobate de Dragnea, împotriva cărora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai rămân în buget. Aştept acest lucru. Sunt tot fel de programe care nu dau rezultate şi am putea să folosim acei bani pentru altceva. Cred că la rectificare, aici, vom aloca mai multe resurse pentru motorină. Este clar: este nevoie pentru agricultorii din România să rămână un an agricol bun. Dar repet, eu nu mai vreau să văd programele pentru care noi, PNL, am votat împotrivă în Parlamentul României, să rămână în buget”, declara Florin Cîțu la sfârșitul lunii iulie.
