Studiul privind impactul consumului de acadele asupra sănătăţii copiilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: "Să învățăm să înțelegem eticheta!". Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor.
Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenţia autoritatilor, în speță Ministerului Sănătății, cu privire la existenţa pe piaţă a acestui produs, cu un conţinut ridicat de zahăr și de coloranți sintetici, care poate perturba activitatea și atenția copiilor, și care se comercializează în spațiile destinate locurilor de joacă. Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 32 tipuri de acadele, care prin formă şi culoare atrag atenţia copiilor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Acadeaua, mai bine zis acadelele, reprezintă un simbol drag al copilăriei mai peste tot în lume. Cum pot fi uitate bucuriile prilejuite de aducerea bomboanelor, a jucăriilor de către părinți ori de către bunici, sau priveliștea plină de culori și arome a unui galantar dintr-un magazin de dulciuri ori, și mai stârnitor de nostalgii, a unui coș cu bunătăți plimbat prin bâlciuri ori chiar adus la poartă de vreun negustor ambulant.
Acadelele - cerinţa de glucide a corpului în formare
Nevoia elementară în jurul căreia s-a dezvoltat sortimentul de acadele a constituit-o cerința necesară de glucide a corpului în formare. Beneficiile consumului de acadele au depășit nevoia esențială precizată incluzând un atașament larg și durabil pentru acest produs, fapt care a determinat și folosirea acadelei ca mijloc de rezolvare reală sau închipuită (prin efect placebo) a altor probleme care constituie nevoi particulare ale unor consumatori ori grupuri de consumatori – cum ar fi: nevoia de a slăbi, de a scăpa de fumat, de a potoli o fire supraexcitată ori de scăpa de o tuse rebelă (cu acadele - medicament care conțin uleiuri esențiale, extracte de plante-minune).
La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra greutății corporale.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziția acestor produse sunt următoarele: zahăr, sirop de glucoză, dextroză, albuș de ou praf, apă, gelatină, amidon din porumb, arome.
Gelatina este o substanță solidă translucidă, incoloră sau ușor gălbuie, fără miros și aproape fără gust, obținută prin fierberea îndelungată a unor țesuturi animale (țesut conjunctiv – piele), țesut osos, cartilagii, îndeosebi de la: porcine, bovine, cabaline și pești; în termeni exacți, gelatina este produsul hidrolizei parțiale a colagenului, proteina tipică din piele și celelalte materii prime menționate. În materie de etichetare, în țările europene este considerată un ingredient și nu un aditiv și nu este indicată printr-un cod E, deși are rezervat codul E441 pe care unele țări ne-europene îl menționeză pe etichetele alimentare ca aditiv de gelifiere.
Arome - termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul. La 95% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora.
Aromele folosite la prepararea acadelelor vizează, în primul rând, aria fructelor, locale și mai ales exotice; arome noi, neobișnuite se adaugă constant în sortimentul de acadele. Tradițional cu consistență solidă până la dură și cu tușeu lipicios, dar și multe variante cu tușeu moale ori consistență gumoasă (foarte potrivită pentru copii în faza ieșirii și, mai târziu, a schimbării dinților), acadelele au cunoscut dezvoltări și în alte direcții – cu consistență onctuoasă, vâscoasă ori aproape fluidă sau, dimpotrivă, crocantă (tip „krantz“) acoperind astfel o gamă largă de gusturi din cele mai neconvenționale.
Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra greutății corporale.
Apariția zahărului pe scară largă în consum a făcut ca producerea acadelei să cunoască o adevărată revoluție: proprietatea zahărului de a se înmuia devenind o masă foarte plastică și ușor de modelat în condiții nepretențioase, cu o mare capacitate de combinare cu variate substanțe care pot îmbunătăți toată gama de caracteristici senzoriale fiind esențială pentru succesul acadelei. Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de acadele analizate variază între 12 și 14 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 71 de grame zahăr și 85 de grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 320 kcal și 380 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.
Efectele zahărului în alimentația copiilor:
Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
Obezitatea. Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei. În Europa, 1 din 3 tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.
Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametri normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 32 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, acid malic, tartrazină, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid lactic, beta caroten, briliant blue, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumină, carmin, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, dioxid de titan, roșu sfeclă, cărbune vegetal, pectină, clorofilă, gelatină, lactatul de sodiu, citrat de sodiu, lecitină din soia, roșu allura și sunset yellow.
"ndrăgita acadea poate da, cum s-a văzut, satisfacții nebănuite, dar la fel de mult poate crea probleme. Încă din Evul mediu s-a observat că în casele celor avuți, unde acadeaua era oricând prezentă și unde devenise modă, mâncarea cu mult zahăr, diabetul și alte boli degenerative făceau ravagii. Probleme noi, și foarte grave, se pare că aduce acadeaua modernă, tot mai diferită compozițional de produsul tradițional atât de îndrăgit", a declarat Prof. Univ. Dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
“Din punctul meu de vedere, nu cred că există ceva mai periculos decât o banală acadea, dacă aleg să mă raportez la întreaga gama de dulciuri care se comercializează în incinta magazinelor noastre. De aceea, sunt nevoit să lansez acest semnal de avertizare în rândul părinţilor, astfel încât să prevină posibilitatea apariţiei unor tragedii, mergând pe ideea că este mai uşor să previi decât să tratezi efectul declanşării unor episoade de înecare sau asfixiere cu mâncare. Mergând pe acelaşi raţionament, nu voi recomanda consumul acadelelor de către cei mici, chiar şi în situaţia în care sunt fabricate manual (handmade). De altfel, ultimele studii efectuate confirmă că aprox. 40% din şoarecii de laborator care au intrat în contact cu acest aditiv alimentar au dezvoltat ulterior tumori precanceroase. Aşadar, am toate motivele să nu recomand acest dulce bolnăvicios copiilor români, sugerând părinţilor să aleagă întotdeauna deserturile vii care nu conţin zahăr, amidon, arome sau coloranţi de sinteză", a declarat nutriţionistul Dumitru Bălan.
