”Schimbarea pe care acest guvern a produs-o este legată de mentalitate. A arătat oamenilor că se poate guverna către ei, nu către interse de capturare a statului, de gașcă de partid, de lucruri distrase de la bugetul public către interese meschine”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Acesta a amintit că, în noiembrie 2015, ministrul Muncii de la acea vreme ar fi spus reprezentanților ONU că în România nu există nicio problemă nici cu sărăcia, nici cu minoritatea romă. ”Numai recunoscând lucrurile putem progresa”, a completat Pîslaru.
"Ne-am lovit de o rezistență din partea sistemului"
Ministrul susține că în acest an de guvernare, cabinetul Cioloș s-a lovit de o ”rezistență mare a sistemului”, menționând că miniștrii tehnocrați au dorit să guverneze ”colegial”, însă modul în care erau obișnuiți colegii lor ”era ierarhic, cu un management bazat pe frică, pe anularea inițiativei”. ”Am avut obstacole, ambiții mult prea mari față de perioada de mandat”, a recunoscut acesta.
Cred că nu trebuie să subapreciem capacitatea românilor de a face diferența între o atitudine care să propulseze România în rândul țărilor civilizate și o atitudine retrogradă, este de părere Dragoș Pîslaru.
"Programul PSD, efect halucinogen"
Ministrul Muncii cataloghează programul PSD drept unul cu efect halucinogen, explicând că ”vrea să ne convingă că putem să avem mai puține venituri la stat și cheltuieli mai mari în beneficiul oamenilor”.
În opinia lui Pîslaru, românii nu mai pot fi păcăliți de promisiuni politice. ”Cred că lumea știe să discearnă. România se află într-o fază în care nu mai poate fi atât e ușor dusă cu zăhărelul de promisiuni electorale”, spune el.
Referitor la domeniul asistenței sociale, ministrul susține că se remarcă o ”iporcizie” în modul în care au fost adresate categoriile vulnerabile.
”Observăm fenomenul excluziunii - beneficiile din lege nu ajung la oamenii care au nevoie de ele. De asemenea, avem și fenomenul incluziunii - sistemul nostru de beneficii sociale se duce la persoane care uzurpă acest sistem, în sensul că, de exemplu, pe aceeași stradă sunt 10 persoane cu certificat de handicap de grav. Aceste fraude au fost tolerate, iar Inspecției Sociale, care putea să facă ceva în acest domeniu, i s-au tăiat toate competențele”, a afirmat Pîslaru, subliniind că, în mandatul său, s-a reușit deblocarea unei ordonanțe care unifica Inspecția Socială cu Inspecția Muncii - ”am creat un statut al inspectorului social care creează un sistem de sancțiuni unitar”.
Reforma administrației publice nu a fost desăvârșită, recunoaște ministrul, punând asta pe seama ”rezistenței sistemului” și a rezervei față de o reformă în profunzime care să aibă loc în acest an, pe care partidele au exprimat-o în primăvara acestui an.
"Trebuie să facem diferența între muncă și nemuncă"
”În crearea locurilor de muncă a fost diferențierea între muncă și nemuncă. Ceea ce trebuie să facem este să încurajăm munca, nu nemunca. În perioada care a precedat acest guvern exista un proces răspândit prin care era mimată găsirea unui loc de muncă. Aici este o vină comună, a sistemului care tolera asta, și a persoanelor vulnerabile. Ce facem în acest moment - preconizăm că zeci de mii de oameni primesc un ajutor de două ori mai mare care îi va integra în piața forței de muncă mult mai ușor. Îi ajutăm pe oameni să-și găsească propriul destin”, a declarat Dragoș Pîslaru.
În ciuda unei execuții bugetare prudente, cheltuielile de investiții au fost mut mai mari decât anul trecut, a mai afirmat ministrul, subliniind că ”deja avem salarii mai mari. Avem o creștere de 12,6%”.
”Avem 1.200.000 de salariați vizați să primească creșteri cu 80-90% față de salariile care erau în plată în acel moment. Actul fusese lucrat timp de doi ani cu cei mai buni experți. Problema a fost că bugetul total necesar era de peste 45 de miliarde de lei. Guvernul ar fi trebuit să găsească o modalitate de eșalonare. Când legea a fost adoptată și s-a pus problema de a cheltui, gradual, resursele pentru implementarea legii s-au găsit lucruri mai bune de făcut”, a precizat Pîslaru, explicând că ”s-a mers pe chestiuni care ajutau o categorie profesională, pentru a ajuta acea categorie. A fost o problemă de leadership. Am ajuns în 2016 în care partenerii sociali au spus guvernului să soluționeze haosul din salarii. S-a promis din nou o majorare imposibil de realizat. Partenerii sociali - sindicatele, patronatele - au zis să rezolvăm inechitățile flagrante din sistem. În acel moment, partidele n-au protestat n-au comentat”.
"Sistemul de pensii, responsabilitatea oricărei guvernări"
Casa de Pensii este o instituție solidă, care împreună cu Ministerul de Finanțe a vegheat să nu existe probleme și lumea să-și primească pensiile, consideră Dragoș Pîslaru.
Există asumat de guvern ca sistemul de pensii să nu colapseze, însă partea ”mai puțin plină”, susține ministrul, este că acest comportament ”deșănțat” de a permite pensii anicipate, de exemplu, duce la o erodare a sistemului de pensii.
”Orice guvernare va avea responsabilitatea să așeze sistemul de pensii. Sistemul are vulnerabilități pentru că sunt din ce în ce mai multe elemente noncontributive. Pe de altă parte, avem o componentă de protecție socială care este foarte importantă - două milioane de oameni au pensii sub 1.000 de lei. Responsabilitatea este să încercăm să reformăm pentru a reduce deficitul și a găsi o plasă de siguranță pentru vârstnicii care, deși au livrat pentru societate, acum sunt uitați de ea”, a mai afirmat ministrul Muncii, la Realitatea TV.