O furtună în așteptare în Orientul Mijlociu? Ce urmează după decizia lui Trump privind Ierusalimul

O furtună în așteptare în Orientul Mijlociu? Ce urmează după decizia lui Trump privind Ierusalimul
FOTO EXPLICATIE: O furtună în așteptare în Orientul Mijlociu? Ce urmează după decizia lui Trump privind Ierusalimul

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea lumii musulmane și a aliaților europeni. Gestul este unul simbolic, pro-israelian și ar putea aduce puncte electorale și de imagine actualei administrații de la Casa Albă. Nu va produce efecte juridice și, evident, nu va schimba statutul orașului. O urmare mai practică ar fi cea a mutării ambasadei americane, care va avea loc în următorii ani. Comentatorii se așteaptă însă la efecte adverse: un val de proteste și violențe, o pierdere a influenței SUA în regiune și o blocare a procesului de pace din Orientul Mijlociu.



Decizia lui Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului a provocat încă dinainte de a fi pronunțată oficial nemulțumire sau îngrijorare, după caz, în rândul comunității internaționale.

Oficialii israelieni au aplaudat vestea, în vreme ce liderii palestinieni și cei din lumea musulmană în general au avertizat că gestul va pune în pericol procesul de pace din Orientul Mijlociu. 

Această îngrijorare este împărtășită și de mulți dintre aliații SUA, dar și de Rusia sau China. State ca Marea Britanie sau Franța și-au exprimat temerile față de o asemenea mișcare și chiar Papa Francisc a spus că actualul ”status quo” ar trebui respectat.

De ce este statutul Ierusalimului controversat?

Potrivit acordurilor de pace israeliano-palestiniene din 1993, statutul final al orașului va fi stabilit în urma negocierilor. Israelul a privit însă întotdeauna orașul străvechi drept capitala sa, în vreme ce palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala unui viitor stat palestinian.

Orașul este important deoarece adăpostește locurile sfinte ale creștinilor, musulmanilor și evreilor, aflate în special în Ierusalimul de Est, anexat de Israel în urma războiului din 1967.

Suveranitatea Israelului asupra întregului oraș nu a fost niciodată recunoscută internațional și toate țările au ambasade la Tel Aviv.

Israelul a construit însă zeci de colonii în zona anexată în 1967, deși acestea sunt considerate ilegale, potrivit legislației internaționale. Gestul SUA ar putea valida poziția Israelului.

Mutarea ambasadei SUA așteaptă din 1995

Ambasada americană în Israel se va muta la Ierusalim, în urma deciziei lui Trump, dar procesul va dura probabil câțiva ani.

Decizia inițială a mutării a fost de fapt luată în 1995 de Congres, dar unul după altul, președinții americani, inclusiv Trump, au semnat ordine de amânare a implementării ei.

Trump va semna de altfel în continuare ordinele de amânare, până când problemele logistice și de securitate vor fi rezolvate, iar ambasada va putea fi mutată. SUA dispun deja de un consulat destul de mare în Ierusalim.

Nicio altă ambasadă străină nu se află acum la Ierusalim. Mai multe ambasade, în special din America de Sud, au fost prezente în oraș după întemeierea statului israelian, dar s-au mutat la Tel Aviv în următorii ani. 

Efectele unui gest controversat

Dincolo de încurajarea politicii israeliene în relație cu palestinienii, mai exact a actualului guvern israelian, gestul lui Trump nu va avea efecte practice clare, spun mulți comentatori.

Simbolismul anunțului pare însă de ajuns pentru a inflama lumea musulmană. Avertismente împotriva deciziei au venit atât din Arabia Saudită, cât și din Iordania și Egipt, aliați musulmani ai SUA.

Iordania este custode al locurilor sfinte din Ierusalim și adăpostește o importantă comunitate palestiniană, fiind, alături de Egipt, țară la granița cu teritoriile palestiniene. Analiștii nu așteaptă declarații mai ferme din partea celor trei state, care au propriile probleme de rezolvat.

O poziție mai dură a venit însă din partea Turciei, care a criticat SUA și a anunțat că ar putea rupe relațiile cu Israelul. Critici aspre au venit și din Iran, în vreme ce Rusia și-a exprimat la rândul ei îngrijorarea.

Dincolo de pozițiile oficiale, comentatorii se așteaptă și la proteste ample sau chiar la violențe.

Cel mai negru scenariu vehiculat ar fi cel blocării totale a procesului de pace, care mai are încă, cel puțin la nivel declarativ, scopul de a forma un stat palestinian, alături de cel israelian.

Cei mai optimiști dintre comentatori susțin însă că procesul de pace este oricum aproape mort și că gestul lui Trump, care nu face decât să recunoască realitatea, nu va avea efecte adverse.

Și totuși, de ce merge Trump până la capăt?

Fără un scop mai complex descifrat de analiști, Trump are totuși câteva motive pentru a susține recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului și mutarea ambasadei. 

Unul ar fi cel al respectării promisiunii din campanie. Trump nu este singurul președinte care a promis aceste lucruri în campania electorală, dar se pare că devine primul care le și aplică.

Votat masiv de alegătorii adepți ai Bisericii Evanghelice, care sunt ferm pro-Israel, președintele a și fost presat constant de aceștia să facă gestul promis. 

În același timp, Trump are nevoie de aplauze pentru politicile sale, într-un moment delicat, în care ancheta procurorilor privind amestecul Rusiei în campania electorală pare să se apropie tot mai mult de liderul de la Casa Albă.

Eventualele controverse și proteste stârnite de anunț ar acoperi, cel puțin pentru moment, dezbaterea pe tema anchetei menționate, care a ținut prima pagină a ziarelor în ultimele zile.

Alte subiecte pe Realitatea.net

Articole recomandate


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?