României i s-a făcut o derogare pentru folosirea bicarbonatului de sodiu şi a altor aditivi necesari preparării pastei de mici, prin Regulamentul nr. 601/2014 al Comisiei din 4 iunie de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte categoriile de carne şi utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne.
Documentul a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, de la 25 iunie, micii vor putea fi exportaţi în spaţiul comunitar, după mai bine de un an în care au existat preocupări cu privire la pregătirea micilor după reţeta tradiţională, care presupune folosirea bicarbonatului de sodiu şi a altor aditivi alimentari, interzişi de Uniunea Europeană în produsele din carne.
În Anexa II, se arată că pentru prepararea micilor se pot folosi carbonaţi de sodiu, acid carminic (colorant roşu), precum şi zaharuri şi melase caramelizate.
Controversele au apărut în vara anului trecut, înainte de intrarea în vigoare, la 1 iunie 2013, a unui regulament european care interzicea folosirea unor aditivi alimentari în produsele din carne. Printre aditivii interzişi figurau bicarbonatul de sodiu, un conservant şi un antioxidant folosiţi în reţeta tradiţională de mici.
"Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi şi când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea, Uniunea Europeană nu l-a agreat. Prima reţetă cunoscută de mici datează din 1902 şi specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. E folosit pentru a frăgezi compoziţia şi a păstra compoziţia. Dacă nu se foloseşte bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea", explica, la 1 mai 2013, preşedintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea.
"Vina noastră a fost că nu ne-am trezit foarte devreme să cerem introducerea bicarbonatului într-un produs tradiţional. Au fost discuţii sterile şi ne-am trezit că se interzice", mai preciza Sorin Minea, adăugând că se va putea obţine o derogare de la Comisie.
