Augustin Lazăr a dat cărţile pe faţă la o lună de la pensionare. Interviu exploziv

 
Augustin Lazar, in interviul acordat jurnalistului Cristian Otopeanu
Augustin Lazar, in interviul acordat jurnalistului Cristian Otopeanu

Augustin Lazăr (62 de ani) a decis să vorbească amplu, cu site-ul realitatea.net, după fix o lună de la pensionarea din funcţia de procuror general al României, şi să spună lucruri în premieră

Augustin Lazăr a fost în centrul atenţiei presei şi al publicului, în special în ultima perioadă a mandatului de procuror general al României (aprilie 2016 - aprilie 2019). Mai precis, din momentul în care a anunţat că a decis să candideze pentru încă un mandat, adică din luna martie a acestui an.

În mai puţin de două săptămâni de la depunerea candidaturii, lucru petrecut pe 26 martie, o parte a presei a început să scoată la suprafaţă detalii din trecutul profesional al lui Augustin Lazăr.

Succesiv, Augustin Lazăr a fost acuzat că ar fi fost "torţionar" în anii '80, pentru că ar fi refuzat să îl elibereze pe Iulius Filip, disident despre care nu se ştiau multe lucruri până să apară acest caz în presă, apoi a fost acuzat, tot de o parte a presei, că a făcut poliţie politică.

În acest context, Lazăr s-a prezentat, pe 10 aprilie, la proba interviului pentru ocuparea funcţiei, chiar în faţa lui Tudorel Toader. Adică fix în faţa celui care, încă din august 2018, ceruse revocarea sa din funcţie. Ministrul de atunci al Justiţiei l-a respins pe Lazăr după interviu, la fel cum i-a respins şi pe ceilalţi candidaţi, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu, urmând ca procedura să fie reluată. Între timp, ca o ironie a sorţii, Tudorel Toader a plecat din funcţia de ministru al Justiţiei, practic simultan cu ieşirea din scenă a lui Augustin Lazăr, produsă pe 26 aprilie, când i-a expirat mandatul de procuror general.

Acum, la o lună după pensionare (CITEŞTE AICI DETALII!), Augustin Lazăr a făcut mai multe afirmaţii interesante, într-un interviu acordat site-ului realitatea.net. Fostul procuror general al României a vorbit deschis, cu jurnalistul Cristian Otopeanu, despre lucruri pe care le-a evitat până acum.

A vorbit inclusiv despre situaţia lui Liviu Dragnea, care acuză presiuni la adresa judecătorilor în procesul angajărilor fictive, care are termen pe 27 mai şi în care se va da sentinţa definitivă (CLICK AICI PENTRU DETALII!), despre celebrul moment în care a "mustăcit" alaturi de Klaus Iohannis, amândoi uitandu-se pe telefon, în februarie, despre acuzaţiile lui Tăriceanu, conform cărora Klaus Iohannis i-ar fi "cumpărat tăcerea cu o pensie grasă", despre dosarele lui Klaus Iohannis şi despre Tudorel Toader, cu referire la care a afirmat că "a ieşit nu pe uşa din faţă, ci acolo pe unde stăpânii au hotărât că trebuie să iasă".

Interviul a avut loc în acest weekend, într-un hotel de lângă Palatul Parlamentului, în care Augustin Lazăr a locuit în scurta perioadă în care a revenit la Bucureşti, înainte de a se întoarce la Alba Iulia. 

- Realitatea.net: Domnule Augustin Lazar, ne aflam la o luna de la momentul in care ati pus punct mandatului de procuror general si v-ati pensionat. Ce mai faceti, cum s-a schimbat viata dumneavoastra?

- Intr-adevar, mandatul meu de procuror general s-a finalizat la 26 aprilie 2019. Dupa incheierea mandatului, am revenit la Universitatea din Alba Iulia, un oras cultural-istoric cunoscut ca fiind cealalta Capitala a Romaniei, un centru universitar in plina expansiune, care ofera nu numai conditii de viata bune pentru un intelectual, dar si placerea dialogului cu studentii, de a continua cercetarea stiintifica la cel mai inalt nivel.

In calitate de procuror general, am abordat mai multe directii de cercetare stiintifica, respectiv cateva proiecte care au reprezentat prioritati ale Ministerului Public, admise de CSM in anul 2016, la prezentarea proiectului managerial. Pentru aceasta am si fost selectat dintre candidatii procurori care au propus proiecte manageriale pentru conducerea Ministerului Public. Spre exemplu, ma refer la proiectul privind combaterea coruptiei si a conflictelor de interese, care este o prioritate majora pentru Romania. Nu putem moderniza Romania, daca nu disciplinam oamenii, mai ales conduita functionarilor publici, sa ne asiguram ca pot activa intr-un cadru juridic, european. De pilda, daca accesam fonduri europene, sa le folosim potrivit destinatiei lor, daca folosim fonduri bugetare, la fel, sa le utilizam potrivit destinatiei lor, iar nu sa le drenam catre firme care apartin anturajului sau apropiate familiilor primarului ori consilierilor dintr-o anumita localitate.

- Realitatea.net: Referitor la decizia de a va pensiona, cat a contat presiunea mediatica la care ati fost supus in luarea acestei hotarari?
- Presiunea mediatica a devenit, în prezent, ceva cotidian, fiind frecvent remarcata. Nu putem spune ca un procuror este neobisnuit cu presiunea mediatica. Aceasta este, in fapt, presiunea altor puteri. Spre exemplu, alaturi de puterea judecatoreasca, mai sunt puterea executiva, puterea legislativa si influenta lor se exercita inclusiv prin media. Actiunile reprezentantilor acestor autoritati trebuie sa aiba insa in vedere cadrul legal si codul de conduita la nivelul standardelor europene.

Noi stim foarte bine ca autoritatea judecatoreasca trebuie sa asigure echilibrul actiunii celorlalte autoritati din stat. Si, atunci, nu se pot prezenta magistratii procurori fragili, in sensul ca din cauza mediei nu ar fi putut sa-si indeplineasca rolul constitutional. Asa ceva nu este permis magistratilor Ministerului Public.

Augustin Lazăr: "Fake news-urile sunt la ordinea zilei, iar sancţiunile CNA sunt simbolice"

- Realitatea.net: Sa inteleg ca v-ati simtit deranjat de ceea ce a aparut in presa despre dumneavoastra? Si ma refer aici in special la ultima parte a mandatului de procuror general, in care ati fost facut "tortionar" si vi s-au adus mai multe acuzatii...

- Discutam aici despre campania de presa declansata de mai multi politicieni interesati de procedurile penale in curs, in urma careia postul de televiziune Antena 3 a fost recent sanctionat de Consiliul National al Audiovizualului.

Oricand, magistratii procurori sunt atenti la ceea ce se intampla in media si de fiecare data ne-am straduit sa explicam care este adevarul in dezbaterile publice, adeseori tendentios si trunchiat prezentate de politicieni. Din pacate, fake news-urile sunt la ordinea zilei, iar sanctiunile CNA sunt simbolice, astfel incat cei cu un anumit caracter, cu riscuri minime, isi permit sa promoveze neadevarul in viata publica. Si nu numai in Romania, dar in tara noastra acest fenomen grav a luat proportiile unei agresiuni contra autoritatii judecatoresti, dar si contra sigurantei nationale, care trebuie sanctionata ferm.

- Realitatea.net: In general, cand detii o functie foarte importanta, sunt si lucruri pe care nu le poti spune sau trebuie sa o faci diplomatic. Cat de greu este de combatut un fake news?

- Sunt neadevăruri care se repeta mereu si nu este greu sa dai raspunsurile corecte. Dar in ce masura mai are efect raspunsul continand adevarul respectiv? Cateodata, nimeni nu mai este interesat de acel raspuns sau ajunge la putine persoane. In tot cazul, este important ca organele judiciare si Ministerul Public sa fie prompte, sa identifice toate provocarile care vin din spatiul mediatic si sa dea cat mai riguros raspunsul pentru a clarifica situatiile evocate adeseori într o manieră interesată în media dependentă de interese partizane.

Dupa cum s-a vazut in ultima perioada, impotriva institutiilor justitiei a fost o ofensiva foarte agresivă a politicienilor interesați de procedurile în curs. Nu neaparat impotriva cuiva, ca persoană, ci impotriva institutiilor justitiei a fost o ofensiva clara, de a produce o situatie emotionala si de a acredita ideea unor politicieni ca justitia nu este capabila sa se administreze singură. Ca pentru aceasta trebuie schimbat sistemul legislativ, ca trebuie schimbate legile justitiei si facut un corset in care sa fie prinsi judecatorii si procurorii, pentru ca ei sa poata avea un spatiu de manevra, de independenta, de libertate a exprimarii, foarte limitat și strans, cu incalcarea standardelor europene privind independenta justitiei.

Cineva care a ajuns la demnitatea de procuror general a trecut prin multe experiente profesionale si nu se poate lasa impresionat de o anumita afirmatie mediatica sau de o campanie de atacuri mediatice. Sigur ca au fost situatii cand s-au exercitat mai multe atacuri cu acest interes, de a modifica legile justitiei. A fost cazul Ordonantei 13 sau momentul cand a fost solutionat Dosarul Mineriadei ori momentul cand a fost solutionat Dosarul Revolutiei, au fost momente foarte sensibile in spatiul public. Sau cand procurorul general a cerut aviz de urmarire penala pentru anumite persoane cu functii publice.

"Presiuni pe mine? Politicienii interesaţi s-au lămurit cu cine au de a face şi nu au îndrăznit"

- Realitatea.net: Dar dumneavoastra ati primit telefoane prin care sa vi se ceara ceva? Sau nu neaparat dumneavoastra direct, ci prin interpusi? Ati simtit ceva?

- Eu am comunicat in spatiul public mereu si prin pozitia ferma pe care am adoptat-o in public, politicienii interesati s-au lamurit cu cine au de a face si nu au indraznit. Pentru ca de fiecare data le-am dat riposta transparent si public, spunand cum stau lucrurile in realitate. Mi-am putut permite aceasta atitudine publică deoarece nu mi-am datorat cariera profesionala nimanui altcuiva decat profesorilor mei de la Universitatea din Cluj, care m-au invatat ca este important sa fii profesionist, dar mai important este ca magistrat sa ai un caracter puternic, sa afli si sa promovezi exclusiv adevarul in Justitie si in viata publica.

Printre avantajele unui procuror care are peste 35 de ani vechime este experienta profesională. Un astfel de procuror nu se lasa impresionat, mai ales ca nu isi datoreaza cariera profesionala cuiva. Nu are decat sa spuna adevarul si, daca respecta legea si respecta adevarul, nu are motive sa se teama de nimic. Mai ales ca cei care fac afirmatii publice trunchiate si ataca justitia nu sunt dintre cei care au excelat profesional, pentru a ne intimida prin realizările lor. Nici juridic si nici in alte domenii! Intotdeauna, impresioneaza cel care este autoritate in domeniu si vine sa iti demonstreze contributia sa profesionala. Daca vine exclusiv cu ton ridicat spre magistrati, pregatit sa dea fake-uri, asta nu doar ca nu ne impresioneaza, dar ne determina sa ii dam o riposta legala, exact asa cum se cuvine.

-  Realitatea.net: Da, insa eu vreau sa va intreb ceva. Este posibil ca, uneori, competenta, sau lipsa ei, sa bata functia? Si, ca sa fiu direct, ma refer la parghiile prin care unii sau altii ar putea actiona.

- Din pacate, auzim de nenumarate ori in spatiul public ca nu se observa criteriile meritocratiei in selectia pentru anumite functii de conducere. Criteriile adeseori utilizate sunt cele de fidelitate pentru un anume lider politic. Acesta nu este cazul in institutiile justitiei, unde se dau niste examene foarte severe, incepand de la admiterea în Institutul National al Magistraturii si pana la examenele pentru functii de conducere. Ei, bine, procurorii si judecatorii, cand vorbesc, stiu despre ce vorbesc. Sunt profesionisti si nu vorbesc decat dand solutii conform legii, dand explicatii conform legilor.

Ce spune despre afirmaţiile lui Liviu Dragnea, conform cărora că sunt presiuni pe judecătorii care vor da verdictul pe 27 mai

- Realitatea.net: Apropo de presiuni, Liviu Dragnea sustine ca sunt presiuni pe judecatorii care vor da sentinta definitiva in dosarul in care seful PSD este acuzat ca a angajat secretare PSD la Protectia Copilului din Teleorman. Ce raspuns dati?

- Eu nu as dori sa ma refer la un anume politician, dar, desigur, cine este prins in proceduri judiciare, cine este afectat si are interese in proceduri judiciare, vrea sa prezinte o explicatie subiectivă solutiilor care se dau în dosare. Dar aceste explicatii sunt naive si nu se poate intelege de ce un judecator experimentat s-ar lasa impresionat, exact în cazul lor, de cineva pentru a da o solutie. In mod clar, fiecare magistrat trebuie sa aiba responsabilitatea solutiilor pe care le da. Daca sunt emise in cadrul legal, ele sunt temeinice și legale. Va rog sa observati ca toate procedurile legale au o cale de control judiciar. Nu se poate sa nu existe o cale de control judiciar.

Daca procurorul a gresit, exista un procuror-sef, care, la plangerea partii, ii face control judiciar si poate infirma solutia. Exista apoi judecatori de camera preliminara, care, inainte de a se judeca orice dosar, verifica legalitatea administrarii probelor și apararile prezentate de părți. In continuare, intervine completul de judecata de la fond, apoi exista cale de control judiciar in apel, inainte ca soluția să rămână definitivă. Si, atunci, cum s-ar putea spune ca toti acestia au gresit sau s-au lasat impresionati de cineva? Daca se da o solutie de condamnare, in final, este clar ca aceasta exprima realitatea judiciara a probelor din dosar, adevarul judiciar.

"Povestea cu Iulius Filip se ştia dinainte, dar era nevoie de un moment emoţional pentru a fi lansată trunchiat această problemă"

- Realitatea.net: Vreau sa va intreb legat de povestea cu detinutul politic Iulius Filip. De ce a aparut totul in presa abia in luna martie? Oare se stia de mai demult totul?

- Da, lucrurile erau cunoscute de dinainte, dar aveau nevoie de un moment emotional pentru a fi lansata trunchiat aceasta problema. Este binecunoscut acum ca acest disident a fost condamnat de justitia militara la vremea respectiva, care avea competenta asupra faptelor contra securitatii statului, asa cum erau ele reglementate.

El a executat pedeapsa in mai multe penitenciare, sub supravegherea celor care aveau această competență legală, apoi, ca si alti condamnati, a fost analizat la comisia de propuneri pentru liberari conditionate.Criteriile pe care erau analizati toti condamnatii in fata comisiei de propuneri pentru liberari conditionate erau daca au executat fractia prevazuta de lege pentru a fi propozabili si, daca aveau sau nu rapoarte de sanctionare disciplinara, respectiv daca au dat dovezi temeinice de indreptare pe parcursul executarii pedepsei.

In acest caz, condamnatul avea la dosar rapoarte de sanctionare disciplinara. Si, pentru acest motiv, nu a fost propus de comisie, dar i s-a adus la cunostinta ca are posibilitatea el insusi sa se adreseze instantei. Pe unul din procesele verbale scrie ca refuza sa conteste.

Asemănător actualului cod de procedură penală, judecatorul era cel care, în final, dispunea punerea in libertate sau nu. Regretabil este că persoane interesate de a promova o campanie de presă negativă au folosit cinic drama unui disident politic, care nu a reclamat niciodată vreun magistrat, pentru a manipula lovind în magistrați și în independența justiției.

A spulberat misterul. Ce a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis în februarie 2019, când presa i-a surprins amuzându-se pe telefon, la bilanţul Ministerului Public

- Realitatea.net: Vreau sa va intreb acum despre presedintele Klaus Iohannis. Ati vorbit cu el la finalul mandatului dumneavoastra, nu?

- Da.

- Realitatea.net: Povestiti-ne cum a decurs dialogul.

- Dupa ce mi-am depus cererea de pensionare, am avut o intalnire cu presedintele, care mi-a ascultat motivele pentru care mi-am depus cererea, deoarece se încheia mandatul de 3 ani, mi-a multumit pentru activitatea depusa in calitate de procuror general al României si asa s-a incheiat întalnirea.

- Realitatea.net: Ati vorbit de multe ori cu dansul in ultimii ani?

- Intalnirile au fost in situatiile cand am avut bilantul Ministerului Public, depunerea juramantului de catre tinerii magistrati absolventi ai INM, ori bilantul CSM, adica situatii publice.

- Realitatea.net: Apropo de bilantul de la Ministerul Public, din februarie. Ati fost surprins uitandu-va pe telefon, impreuna cu presedintele Iohannis, care era in stanga dumneavoastra, si pareati amuzati. Presa a speculat pe acest subiect. Acum, dupa aproape jumatate de an, spuneti-ne ce anume v-a starnit zambetul. Ce i-ati aratat presedintelui pe telefon?

- (râde) Era ceea ce ne-au transmis, de fapt, jurnalistii. Era stirea privind propunerea pentru functia de procuror european.

- Realitatea.net: Adica despre Laura Kovesi.

- Da, asa este.

De ce nu o critică pe Kovesi

- Realitatea.net: Legat de Laura Kovesi, care este parerea dumneavoastra despre dânsa, profesional vorbind?

- Este un procuror al Ministerului Public, care a reusit sa convinga profesional, si, cui ajunge intre primii cativa candidati la aceasta functie la nivel european, nu trebuie sa ii facem noi caracterizari, fiindca lucrurile sunt clare. Nu ajungi acolo, pe lista scurta, decat daca demonstrezi niste calitati profesionale.

- Realitatea.net: Am remarcat ca ati evitat sa o criticati pe doamna Kovesi. De ce?

- Declaratiile mele publice nu s-au referit neaparat la persoane, ci la apararea principiilor, la apararea instituției. Daca anumiti procurori au fost atacati, eu i-am privit ca membri ai Ministerului Public, pentru care exista prezumtia ca lucreaza in conditiile legii. Nu pot spune ca cutare lucreaza bine si cutare lucreaza ilegal, pentru ca exista un control judiciar pentru fiecare. Si mereu am dat asigurari ca Ministerul Public este o institutie fundamentala a statului de drept, care lucreaza pe legi si pe principii.

Sigur ca un om politic, care este implicat în proceduri judiciare, poate sa faca anumite comentarii publice. Vreau sa va spun ca Ministerul Public lucreaza conform legii si cadrului constitutional. Iar daca se va demonstra ca un procuror a incalcat legea, ceea ce nu este absolut imposibil, actele acelea pot fi anulate. Sau, daca a incalcat dispozitiile legale, trebuie sa raspundă material, disciplinar, penal, după caz. Pentru ca nimeni nu este mai presus de lege. Asa ca nu ma refer la un procuror anume, ca sa nu se inteleaga ca m-as imixtiona in anumite proceduri care sunt in curs.

- Realitatea.net: Dar ati fost multumit de activitatea dansei?

- Aici nu este vorba despre sentimente, de multumiri sau nemultumiri... Oamenii trebuie evaluati obiectiv, prin examinarea rezultatelor obtinute. Si, daca ne uitam in concluziile rapoartelor MCV, vom vedea ca DNA-ul a facut anchete efective si obiective. Daca ne uitam in rezultatele statistice, vedem ca exista sute de condamnari de inalti functionari, de demnitari, hotarari de condamnare definitiva pentru fapte de corupție: ministri, inalti functionari, magistrati etc. Asta inseamna ca DNA a dat rezultatele pentru care a fost înființată, respectiv combaterea fenomenului periculos și rușinos al corupției. Daca ne uitam, pe de alta parte, cine sunt procurorii selectati de comisie pentru functia de procuror european, gasim un procuror roman, dintre cei inscrisi in proceduri. Lucrul acesta spune ceva. Asa ca nu discutam pe sentimente, sa fim subiectivi, ci ne uitam strict la rezultatele obtinute.

Ce spune despre întârzierea aducerii lui Radu Mazăre în România

- Realitatea.net: Va propun sa trecem acum la un subiect recent. Radu Mazare a fost extradat din Madagascar, adus in Romania si trimis direct la Penitenciarul Rahova. Cum vi s-a parut aceasta operatiune?

- Aceasta demonstreaza, inca o data, ca justitia este posibila in Romania, chiar si in marile dosare. Adica, ori de cate ori o hotarare judecatoreasca de condamnare ramane definitiva, ea este comunicata Politiei romane pentru a fi pusa in aplicare.

- Realitatea.net: Bun, dar de ce s-a intarziat atat de mult procedura de aducere in tara?

- Cand persoana condamnata nu se afla in tara, este pusa in urmarire internationala. Sunt niste proceduri. Mai intai, prin INTERPOL, pentru a identifica tara unde a fost semnalata persoana respectiva. Apoi, autoritatea de cooperare judiciara transmite hotararea de condamnare autoritatii competente din statul respectiv, care ia masura arestarii preventive pentru perioada in care se decide sau nu extradarea. Daca se constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute de legea de cooperare judiciară si de Conventia Internationala, se dispune extradarea. Iata ca justitia este posibilă, nimeni nu este mai presus de lege, contrar lamentărilor negative ale multora. Este adevărat, în condițiile liberei circulații a persoanelor nu este tocmai ușor și rapid de realizat.

- Realitatea.net: Am inteles. Inainte sa va pensionati, ati anuntat finalizarea Dosarului Revolutiei. S-a observat faptul ca au fost "scosi" numai trei vinovati, si asta dupa aproape 30 de ani de la Revolutie. De ce?

- In marile dosare conteaza nu neaparat numarul inculpatilor, ci aflarea adevarului. Dosarul Revolutiei este unul complex, in care s-a lucrat atatia ani, si in care, dintre cele 18 persoane carora li s-au retinut contributii la faptele din Dosar, se mai afla in viata trei persoane care au fost inculpate pentru judecare. Cei trei beneficiaza, desigur, de prezumtia de nevinovatie, vom vedea ce va dispune judecatorul in aceasta cauza.

- Realitatea.net: Exista un risc ca Dosarul Revolutiei sa fie intors la procurori, ca si in cazul Dosarului Mineriadei? Din cauza unui rechizitoriu considerat făcut gresit?

- Eu nu ma indoiesc ca apararea va folosi toate strategiile judiciare care sunt imaginabile pentru a le invoca si pentru a fi prezentate judecatorului. Eu pot sa va spun doar atat, ca probele si mijloacele de proba au fost administrate de organele judiciare conform legii în vigoare la vremea respectiva.

Conform jurisprudenței CEDO, echitatea unui proces penal se evalueaza pe ansamblul mijloacelor de probatiune, pe ansamblul procedurii, nu doar pe o anumita măsură procesuală luată în urmă cu 10-15 ani. Toate mijloacele de proba care au mai putut fi readministrate au fost refacute recent, dupa redeschiderea Dosarului, conform exigentelor actualului cod de procedura penala. Spre exemplu, au fost reaudiate persoanele aflate in viata, conform calitatii lor procesual penale.

- Realitatea.net: S-a luat in calcul ceea ce au facut procurorii militari in 2005-2007?

- In dosarul mineriadei se presupune ca acolo s-au criticat și anulat masuri procesuale luate dupa standardele mai scazute ale legislatiei din acea perioadă. Trebuie sa vedem motivarea si apoi vom vedea, in concret, daca asa este.

Despre Dosarul Revoluţiei: "Unul dintre inculpaţi a spus că a luat toate masurile ca ancheta să se desfasoare sub control. Interesantă remarcă..."

- Realitatea.net: Cu alte cuvinte, munca procurorilor de atunci a fost in zadar? Toate acele marturii, de la oameni care acum nu mai traiesc, acele fotografii, reconstituiri, au fost inutile si nu se considera relevante astazi?

- Nu ar trebui sa fie asa. Atunci exista un Cod de procedura penala, care la vremea aceea a fost respectat, si in zilele noastre exista un alt Cod de procedura penala, intrat in vigoare in 2014, sub regimul caruia au fost refacute toate mijloacele de proba. Sigur ca o masura procesuala, cum ar fi inceperea urmarii penale in 2005, nu mai putea fi refacuta acum. Ea a fost realizata sub regimul legii procesual-penale de la acea data si, privind in ansamblu procedura de atunci cu cea de acum, noi spunem ca per ansamblu este o procedura echitabila. Adica, procurorii militari au facut tot ceea ce era posibil omeneste si profesional pentru a se instrumenta acest dosar si pentru a se da o solutie temeinica si legala. Romania a fost in mod repetat condamnata si a platit milioane de euro pentru faptul ca acest dosar nu a fost solutionat. Si, atunci, cum poate cineva spune ca procurorii s-au grabit sa il solutioneze dupa 30 de ani?

- Realitatea.net: Bun, dar cum explicati durata excesiva? Au trecut 30 de ani de la acele evenimente...

- Pe de o parte, este un dosar complex. Pe de alta parte, daca cititi rechizitoriul, veti vedea ceea ce spune unul dintre inculpati, ca a luat toate masurile ca ancheta sa se desfasoare sub controlul conducatorilor de atunci ai statului. Să nu piarda controlul anchetei. Este foarte interesanta remarca sincera, dar cinica a acestuia.

- Realitatea.net: Va referiti la Ion Iliescu...

- Nu as vrea sa spun nume, deoarece nu neapărat numele contează. Citind, veti vedea dumneavoastra cine a spus ca a luat toate masurile pentru ca ancheta sa se desfasoare sub control. Si este clar ca au fost perioade in care deliberat nu s-a lucrat in acest Dosar. Citind rechizitoriul, chiar daca este anonimizat pentru a respecta standardele, se poate intelege cine a declarat aceasta.

- Realitatea.net: Am inteles. Care mai este situatia "Dosarului 10 august"? Lumea asteapta si aici un verdict. Cat va mai dura?

- Este in stadiu avansat de instrumentare. Este posibil ca in acest an sa fie solutionat. Desigur ca date recente puteti primi de la biroul de presa al institutiei.

- Realitatea.net: Credeti ca si acest dosar va fi tergiversat?

- Nu cred ca va fi tergiversat, procurorii militari lucreaza foarte serios. Exista toate resursele ca in anul acesta sa fie solutionat.

Mesaj indirect pentru Călin Popescu Tăriceanu: "Pensiile sunt stabilite prin lege emisă de legiuitor"

- Realitatea.net: Am citit o remarca a dumneavoastra in Revista 22, "observati cine mi-a cerut demisia din sistem". V-ati referit la Tariceanu, fara sa il numiti... Va rog sa dezvoltati!

- A fost un moment in care un anume om politic, pentru care s-a cerut aviz de urmarire penala din partea Parlamentului Romaniei, s-a simtit dator sa exceleze in a cere demisia Procurorului General. Ca persoana privata, implicata in astfel de situatii, putem intelege, dar ca om politic, nu. Oamenii politici trebuie sa aiba caracter, sa fie responsabili, sa serveasca interesul public, iar nu interesele personale.

- Realitatea.net: Si tot Tariceanu scria ca "presedintele Iohannis v-a cumparat tacerea cu o pensie grasa".

- Nici nu vreau sa calific asemenea cuvinte. Pensiile sunt stabilite prin lege emisa de legiuitor, nu sunt date preferential, in considerarea vreunei persoane.

- Realitatea.net: Da, numai ca initial ati spus ca nu va pensionati, dupa care ati candidat pentru un nou mandat, ati fost respins si apoi v-ati pensionat.

- Fiecare actiune si declarație isi au explicatiile lor foarte clare. Eu mi-am aratat disponibilitatea de a servi Justiția în continuare. Nu am vrut sa fac altceva decat am facut in toata cariera profesionala. Mereu am fost disponibil ca procuror sa servesc Justitia, sa imi indeplinesc atributiile de serviciu atat timp cat Justitia are nevoie de expertiza si experienta acumulate de mine pe parcursul unei cariere in care am rezolvat probleme profesionale dintre cele mai relevante.

Astfel, am participat la o procedura care, dupa cum s-a vazut, a fost criticata pentru vicii, pentru iregularitati, iar unii dintre candidati au atacat-o deja in justitie. Nu era cazul sa ma mai judec eu, pentru ca toti candidatii au fost respinsi intr-o maniera arbitrara, iar multe intrebari puse au fost tendentioase.

Cum a decurs evaluarea făcută de "Comisia lui Tudorel Toader" pentru un nou mandat de procuror general

- Realitatea.net: Profit de cursul discutiei si va propun sa vorbim despre Tudorel Toader. Stiind ca dansul va face parte din acea comisie, credeati ca aveti vreo sansa sa ocupati din nou postul de procuror general, tinand cont de faptul ca, inca din august 2018, Tudorel Toader a cerut revocarea dumneavoastra din functie?

- Sa stiti ca eu nu m-am gandit la sanse, ci la sentimentul datoriei si ceea ce stiam eu ca este de făcut. Am vrut sa vadă tara ca eu sunt disponibil, imi asum candidatura si sa vada la ce nivel ma situez eu, ca viziune, ca procuror experimentat si care este oferta de proiect prezentata. Iar acest proiect ar trebui pus in aplicare, obiectivele acelea nu sunt lucruri imaginare, ci sunt rezultatele studiilor multor servicii si sectii din Ministerul Public, coordonate de mine, care arata problemele de rezolvat in institutie.

Eu m-am dus cu lucruri concrete, cu problemele care trebuie solutionate in continuarea celor rezolvate in precedentul mandat. Eu nu m-am prezentat cu cantarirea sanselor, ci cu oferta concreta, asa cum trebuie. Cu sentimentul datoriei. Cu gandul ca fiecare trebuie sa avem sentimentul datoriei, sa fim corecti acolo unde lucram, fie in Ministerul Justitiei, fie in Ministerul Public. Istoria ne priveste pe fiecare in fata, nu ne vom putea ascunde!

- Realitatea.net: Povestiti-ne cum a decurs intrevederea din fata Comisiei conduse de Tudorel Toader!

- Sigur ca pentru candidati a fost surprinzator sa vedem ca niciunul dintre cei aflati in comisie nu avea experienta minima in Ministerul Public. Si ma refer inclusiv la ministru, care nu a fost membru al Ministerului Public, ci a facut parte doar din vechea procuratura. In Ministerul Public, dupa 1989, nu a prestat o zi. Si aceasta comisie avea aerul ca examineaza candidatii pentru conducerea unei institutii în care nimeni dintre membrii ei nu a lucrat. De aici va puteti da seama de nivelul de expertiza al examinatorilor si de seriozitatea acestei proceduri.

- Realitatea.net: Vi s-a parut acea Comisie superficiala? Sau ati sesizat vreo aroganta?

- Eu m-am uitat mai intai la nivelul de expertiza. De aici incolo dati dumneavoastra calificativele. Puteti sa o numiti oricum. Eu niciodata nu am examinat notarii si nici avocatii cu pretenția ca eu stiu sa ii selectez pentru functii in care nu am lucrat. Si, atunci, pretind ca daca eu imi depun candidatura pentru un post de magistrat al Ministerului Public, trebuie sa fiu examinat de magistrati. Nu? De fapt, aceasta a fost si propunerea CSM la dezbaterea Legilor Justitiei, ca selectia candidatilor sa se faca in cadrul sectiei de procurori, ca in alte state europene cu traditia statului de drept.

"Tudorel Toader a plecat pe acolo pe unde stăpânii lui politici au hotărât că trebuie să iasă"

- Realitatea.net: Am inteles, dar cum vi s-a parut Tudorel Toader ca profesionist?

- Nu este cazul sa dau eu calificative. Noi ne-am desfasurat activitatea publica, atat eu, cat si fostul ministru, este usor sa fim evaluati de publicul roman si de istorie. Pentru ca, din fericire, lucrurile acestea nu se fac doar de unii care lanseaza un fake news si gata, asa ramane. Nu! In fata noastra este istoria, care ne aseaza pe fiecare la locul potrivit. A se vedea Mihail Kogalniceanu, care a servit Romania, intre altele, atat ca procuror general, cat si ca ministru al Justitiei, iar in prezent numele sau este onorat, in Capitala, fiind atribuit unei piete publice, centrale.

- Realitatea.net: Sincer, aveti vreun resentiment fata de Tudorel Toader?

- Sentimentele si resentimentele sunt irelevante in acest caz. Eu nu privesc in trecut, ci privesc mereu in viitor si sunt pe principiul ca trebuie sa fim mereu constructivi. Daca am putut lucra cu cineva, a fost foarte bine. Daca nu, il punem la o parte si lucram cu cei care au dispozitia de a munci. Fiindca cele ce raman dupa noi, adica rezultatele conteaza, iar nu diferendele. Eventualele diferende sunt nesemnificative. Spunea Churchill ca, daca te opresti sa arunci cu pietre in fiecare caine care te latra pe strada, nu vei mai ajunge la capatul drumului de parcurs, nu-ti vei realiza obiectivele relevante.

- Realitatea.net: Ironia sortii a facut ca si dumneavoastra, si domnul Tudorel Toader sa plecati aproape simultan. Dumneavoastra din functia de procuror general, dansul din functia de ministru al Justitiei. Cum vi s-a parut aceasta coincidenta? Ca doi "rivali" sa plece in acelasi timp.

- Mi s-a parut ca eu am plecat cand am hotarat eu, dupa indeplinirea misiunii profesionale. Spun ca am plecat onorant, la pensie, in momentul incheierii mandatului, iar nu cand au vrut politicienii care incercau sa exercite influentele in justitie. Am plecat pe usa din fata, iar el... Nu mi s-a parut ca a plecat pe usa din fata. A plecat cu o cerere de revocare si cu o cerere de demisie, pe acolo pe unde stapanii sai politici au hotarat ca trebuie sa iasa…

--------------------------

UPDATE | 26 mai, ora 8:30 | Tudorel Toader a reacţionat după afirmaţiile lui Augustin Lazăr.

CITEŞTE AICI REPLICA FOSTULUI MINISTRU AL JUSTIŢIEI!

---------------------------

Ce spune despre cele patru dosare ale lui Klaus Iohannis, aflate în lucru la Parchet

- Realitatea.net: Bine. Va propun sa schimbam subiectul si sa revenim la presedintele Klaus Iohannis. In 2018, existau patru dosare ale presedintelui. Erau in lucru la Parchet. Ce s-a mai intamplat cu ele?

- Ar trebui sa intrebati la biroul de presa, eu as vrea sa va spun urmatorul fapt...

- Realitatea.net: Va rog.

- Ori de cate ori se apropie cate o campanie electorala, in Romania s-a incetatenit un obicei pe care urmeaza sa il apreciati dumneavoastra: adversarii politici isi fac denunturi unii altora. Dar nu numai lor. Le fac si magistratilor, si judecatorilor, si procurorilor. Prezinta interes aceasta pentru a spune "Iata, domne', nu numai eu sunt urmarit penal, dar si procurorul care m-a urmarit penal". Asta este mentalitatea. Sigur ca fiecare este verificat asupra conduitei avute si, in final, se va vedea daca este o fapta penala sau nu. Dar sa vezi oameni care exceleaza in a denunta penal si apoi tot ei sa se lamenteze ca atatia procurori si judecatori "au dosare"... Este o tactica, o strategie.

- Realitatea.net: Am inteles. Veti merge duminica, 26 mai, la referendumul pentru justitie?

- Sigur ca voi merge! Ca cetatean al României, doresc sa fie eliminati coruptii din functiile publice platite cu baniicetatenilor. Voi merge la referendum si voi vota pentru o viata publica fara corupti in Romania.

- Realitatea.net: Dar la votul pentru europarlamentare participati?

- Orice cetatean, cand se apropie un moment electoral, trebuie sa evalueze ceea ce are de facut, sa se imbrace frumos, la cravata, si sa mearga cu familia sa voteze, conform convingerii sale, pentru cinste si adevar in viata publica, pentru viitorul mai bun al tarii si al copiilor nostri. Nu trebuie sa neglijam exercitiul electoral, care este o obligatie cetateneasca esentiala.

Augustin Lazăr: "Nu am niciun regret. Istoria ne va judeca pe toţi"

- Realitatea.net: Ce nota v-ati acorda pentru intreaga activitate?

- Pentru magistrați, evaluarea activității profesionale este efectuata, anual si riguros, de comisii desemnate conform legii de CSM! Va rog sa examinati calificativele pe care fostul procuror general al Romaniei le-a avut in cei 37 de ani de activitate. Va rog sa le consultati, pentru ca nu as vrea sa fiu lipsit de modestie. Eu m-am straduit intotdeauna sa imi fac munca, cu sentimentul riguros al datoriei, asa cum trebuie sa o faca un magistrat al Ministerului Public, pentru ca istoria ne va judeca pe toti. Este fara dubiu.

- Realitatea.net: Aveti vreun regret?

- Nu am niciun regret, pentru ca mi-am examinat din timp toate activitatile profesionale, obiectivele de indeplinit mi le-am verificat si indeplinit in timp util. Acolo unde am lucrat eu, fiind verificat de judecator, in foarte putine situatii judecatorul a dat solutii partial diferite, dar nu radical diferite de cele date de mine. Adica judecătorii mi- au confirmat munca mea si am un sentiment de confort profesional, sentimentul datoriei îndeplinite.

- Realitatea.net: Deci, plecati avand constiinta impacata...

- Am constiinta linistita ca judecatorii care au verificat dupa mine munca mea si care, din feririce, au făcut-o riguros, mi-au dat dreptate. Vin unii, în campanii mediatice interesate si spun ca "procurorii baga in puscarie oameni nevinovati". Asta este o afirmatie vizibil tendentioasa, total gratuita si rau intentionata.

Procurorii fac niste propuneri, iar daca propunerile lor sunt bazate pe mijloace de proba si lucrate profesionist, atunci judecatorii le confirma, atat la fond cat si la instanta de control judiciar. A, uneori judecatorul mai schimba incadrarea, mai confisca ceva suplimentar, depinde cum evolueaza cercetarea judecatoreasca. In aceasta situatie este de inteles ca judecatorul face anumite ajustari pentru a da solutia temeinică si legala. Dar este esential ca judecatorul sa iti confirme, per ansamblu, munca ta si asta iti ofera un sentiment al datoriei implinite si al constiintei linistite ca ai aflat adevărul și ai lucrat corect, in conditiile legii.

- Realitatea.net: Credeti ca lucrurile sunt schimbate in bine in justitie, fata de ce era in urma cu 15-30 de ani?

- Da. In actualul context, cand justitia nu este prea iubita, mai ales de cei care au proceduri judiciare in curs, se dau solutii temeinice si legale, contra unor politiceni aflati la putere. Sau oamenilor apropiati lor. Ceea ce inseamna ca justitia functioneaza.

Din fericire, suntem in Uniunea Europeana si, orice presiune s-ar face, are niste limite, adica vede societatea civila din tara si vede Europa. Nu poti sa faci lucruri care sa depaseasca exagerat un cadru legal. Exista Comisia de la Venetia, pentru democrație prin drept, Comisia Europeana, exista MCV și institutii europene care fac evaluari ale Romaniei.

Atunci, si politicienii, cand vor sa modifice legislatia, sunt mai ponderati, sunt mai temperati, pentru ca exista niste valori europene care trebuie respectate, cum ar fi aceea că nimeni nu este mai presus de lege, chiar daca legea prevede avizul de urmarire penala al Parlamentului pentru anumite persoane publice.

 

.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
Costin Stefan
26 May 14:08
NU UITATI ZIUA DE 10 AUGUST ! ACUM ESTE MOMENTUL SA LE SPUNEM CE AVEM DE SPUS. TRAIASCA ROMANIA !
Răspunde
0 0
pop
26 May 07:48
Daca il asulti pe asta ai zice ca justitia este perfecta la noi in tara, pe cind realitatea il contrazice. Majoritatea magistratilor sunt partinitori. Se dau sentinte in functie de statutul social si cit de influent este inculpatul. Coruptia a atins toate institutiile statului inclusiv justitia, politia, jandarmeria, SRi etc. etc.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?