"Imediat ce vor permite circumstanţele - sunt sigur că nu trebuie să mai aştept mult - voi reveni cu siguranţă la Kiev", a declarat preşedintele demis în februarie, după trei luni de manifestaţii soldate cu circa 100 de morţi.
"Vreau să amintesc că rămân preşedintele legitim al Ucrainei şi şeful armatei", a adăugat el.
"Mă adresez comunităţii internaţionale: nimeni nu are dreptul de a susţine o lovitură de stat", a declarat Ianukovici, calificând noua putere prooccidentală drept o "clică" formată din "ultranaţionalişti şi neofascişti".
El nu s-a referit la referendumul prevăzut pentru duminică pentru ralierea Crimeei la Rusia şi chiar a părut în discordanţă cu poziţia rusă.
"Actele voastre au avut drept consecinţă detaşarea Crimeei, faptul că chiar sub ameninţarea armelor populaţia din sud-est (majoritar rusofonă) cere să fie respectată şi să i se respecte drepturile", a declarat el, adresându-se noii puteri.
"Vom depăşi aceste tulburări (...). Ţara va reacţiona şi îşi va regăsi unitatea", a declarat el, în timp ce conducerea rusă, care a trimis mii de persoane în Crimeea, a părut să sprijine perspectiva unei divizări a ţării şi a declarat că Ianukovici nu mai are un viitor politic.
Fostul preşedinte prorus, refugiat în Rusia şi destituit de către Parlament la 22 februarie, a mai susţinut o conferinţă de presă la Rostov-pe-Don, la 28 februarie.
Anumite publicaţii ruseşti au anunţat, ulterior, că Ianukovici, nevoit să fugă în Ucraina în urma unei mişcări de contestare care a durat aproximativ trei luni, ar fi suferit un accident cardiac şi ar fi spitalizat la Moscova. Aceste zvonuri nu au fost confirmate.
La 28 martie, la Rostov-pe-Don, unde şi-a făcut pentru prima dată apariţia în mod public după ce a fost destituit, Ianukovici a declarat că el este în continuare şeful statului ucrainean.
"Nimeni nu m-a răsturant (de la putere). Am fost obligat să părăsesc Ucraina din cauza unei ameninţări directe la adresa vieţii mele şi a apropiaţilor mei", declara el în acea conferinţă de presă.