Succesorul lui Peres va fi desemnat în urma unui vot pe buletine secrete de către cei 120 de deputaţi ai Knessetului, Parlamentul israelian.
Scrutinul va începe la ora locală 11.00 (11.00 ora României), iar cei doi candidaţi care vor întruni cele mai multe voturi vor fi departajaţi de un al doilea tur care ar putea, ca şi alegerile prezidenţiale trecute, să rezerve surprize.
În cursă au rămas cinci dintre cei şase candidaţi declaraţi la 27 mai, Binyamin Ben Eliezer, acuzat de corupţie, fiind nevoit să se retragă.
Potrivit părerii generale, niciunul nu are notorietatea preşedintelui în exerciţiu, ultimul supravieţuitor al generaţiei "părinţilor naţiunii".
Favorit este Reuven Rivlin, fost preşedinte al Knessetului şi membru al Likud (dreapta naţionalistă), susţinător al "Israelului Mare" şi apărător ardent al democraţiei israeliene, care şi-a creat anvergura de viitor preşedinte multiplicându-şi arbitrajele politice complexe de-a lungul carierei sale parlamentare.
Rivlin are sprijinul Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu, care a susţinut cu greu candidatura lui, animozitatea personală şi ideologică dintre cei doi fiind de notorietate publică.
Netanyahu a încercat mai întâi să îl convingă pe laureatul premiului Nobel pentru Pace şi supravieţuitor al Holocaustului Elie Wiesel să candideze pentru a-i pune piedici lui Rivlin.
Un alt favorit al sondajelor, dar nu neapărat şi al deputaţilor, este laureatul premiului Nobel pentru Chimie în 2011 Dan Shechtman, un "outsider" care speră să ajungă în cel de-al doilea tur, ceea ce presa israeliană consideră ca fiind puţin probabil.
Printre candidaţi se numără, de asemenea, deputatul de centru Meir Sheetrit, transfug al Likud şi ales pe lista ministrului Tzipi Livni, fostul preşedinte al Knessetului Dalia Itzik, care are avantajul cunoaşterii culiselor Parlamentului, şi fostul judecător al Curţii Supreme Dalia Dorner, ale cărei şanse de a ajunge în al doilea tur sunt "aproape nule", potrivit presei.
În Israel, postul de preşedinte este în mare măsură onorific şi puterile executive rămân în mâinile premierului. Şeful statului are totuşi misiunea de a numi, după alegerile legislative, persoana desemnată să formeze o coaliţie şi să devină premier.
Dar, graţie notorietăţii sale internaţionale, Shimon Peres, ales preşedinte în 2007, a ştiut să se folosească de o funcţie în principal protocolară pentru a promova un mesaj politic în favoarea păcii.
"Alegerea celui de-al zecelea preşedinte israelian anunţă o schimbare de direcţie pentru preşedinţie: aceasta va trece de la politică internaţională la chestiuni interne", a anticipat cotidianul de stânga Haaretz.
În dosarele la fel de sensibile ca procesul de pace cu palestinienii, relaţiile strategice cu aliatul american sau programul nuclear iranian, Shimon Peres nu a încetat să îşi facă auzită vocea.
"Trebuie să realizăm că viitorul preşedinte nu va fi un Peres. Preşedinţia îşi va regăsi funcţia firească, de reprezetare şi ceremonială", a apreciat editorialistul Nahum Barnea.
Shimon Peres va părăsi funcţia de preşedinte la sfârşitul lui iulie, înainte de a împlini 91 de ani.
