Dacă ești proaspăt aterizat și încerci să te pui la curent cu întâmplările anului 2009, scrie Adrian Năstase pe blogul său, poți lua aminte la zece lucruri pe care nu poți să nu le remarci despre România. Redăm textul integral.
1. România este, probabil, singura țară din lume afectată grav de criza economică, unde ministrul Economiei este aproape complet absent din dezbaterea publică.
2. Primul ministru si-a numit șoferul consilier. Probabil când Traian Băsescu l-a anunțat că trebuie să "conducă" Guvernul, inițial s-a gândit la altceva. Care o fi fost îndemnul pe care l-a urmat Emil Boc atunci când s-a apucat să cosească?!
3. Președintele țării sugerează că elevii ar trebui să învețe la școală doar 3-4 materii pe an, să petreacă foarte puține ore la școală și în rest să acumuleze cunostințe de pe internet.
4. Capitala României, care mai are încă multe cartiere neconectate la rețelele de apă curentă și canalizare, plănuiește să cheltuiască 700.000 de euro pe ceasuri de cristal suflate cu aur.
5. S-ar putea mândri cu una dintre cele mai mari universități din lume. Asta dacă universitatea în cauză nu ar oferi un tip de educație consonantă cu filozofia în materie a președintelui țării (v. punctul 3).
6. Este foarte probabil ca Rusia să intre în NATO înainte ca România să mai construiască 100 de km de autostradă. Tocmai de aceea, cred, unii membri ai Guvernului au ales deplasarea cu calul.
7. Dacă omul preistoric a inventat picturile rupestre, iar românii au excelat în arta frescei, un șef pedelist de județ a inventat "pictura" ovină. Pe dealuri.
8. Pe același subiect – Ministrul Transporturilor: "Autostrăzile nu sunt pentru navetiști". Probabil că sunt pentru deplasarea oilor de la un deal la altul.
9. Guvernul plănuiește să trimită în concediu de 10 zile, fără plată, în mod obligatoriu, medicii și profesorii. Bineînteles, am aflat deja, copiii pot învăța de pe internet, dar bolnavii? Probabil li se va oferi un sfat similar pentru tratamentele necesare.
10. Primul ministru inventează un nou tip de control democratic: cel în care Guvernul verifică Parlamentul. El ia decizii de capul lui și vrea să verifice apoi dacă restul colegilor săi sunt de acord.
