Joe Biden a ajuns în Varşovia marţi seară, iar în cursul zilei de miercuri a purtat discuţii cu autorităţile poloneze despre noul concept de apărare antirachetă propus de administraţia Obama.
Publicaţia Krakow Post scrie că, după ce SUA au
anunţat că renunţă la vechiul plan de apărare antirachetă promovat de
administraţia Bush, Casa Albă a decis să-l trimită pe Biden în Polonia
şi Cehia pentru a mai calma spiritele.
Vicepreşedintele american s-a întâlnit cu premierul polonez
Donald Tusk, la un prânz de lucru, iar în cursul zilei a avut o întrevedere şi cu
preşedintele Lech Kaczynski.
Cotidianul scrie că în centrul discuţiilor s-a aflat subiectul legat
de rolul pe care Polonia îl poate juca în noul plan de apărare, în
cadrul căruia SUA vor oferi ţării să fie gazda unor rachete de tip SM-3
1B. În prezent, aceste rachete sunt amplasate pe nave aflate în larg,
dar, potrivit noului plan, este propusă o variantă în care aceste
rachete să fie poziţionate în interiorul teritoriului polonez începând
cu 2015, urmând a oferi protecţie împotriva rachetelor cu rază scurtă
şi medie.
Mariusz Handzlik, consilier al preşedintelui polonez pe probleme de
politică externă, a declarat că şeful statului îşi doreşte să audă o
confirmare din partea lui Biden cu privire la noua propunere a SUA şi
că, de asemenea, doreşte să discute declaraţia privind strategia de
apărare semnată de cele două ţări anul trecut. Declaraţia prevede că
SUA va asigura siguranţa Poloniei şi a obiectivelor militare americane
aflate pe teritoriu polonez. De asemenea, se referă şi la amplasarea
unor rachete Patriot în Polonia.
În această privinţă, Rzeczpospolita a relatat că mai mulţi diplomaţi
polonezi şi americani de rang înalt au purtat discuţii în acest sens la
Varşovia şi au căzut de acord ca o primă baterie de lansatoare de
rachete Patriot să fie amplasată în Polonia pentru antrenament.
Linişte deplină la Bucureşti
Din Varşovia, Biden a mers la Bucureşti, unde a ajuns miercuri seară, în jurul orei 20:00. Biden s-a întâlnit joi
dimineaţă cu angajaţii Ambasadei americane la Bucureşti, iar apoi a avut o întâlnire de lucru cu preşedintele Traian Băsescu, împreună cu
care a susţinut o conferinţă de presă.
Apoi, înaltul oficial american a avut o întrevedere cu premierul în
funcţie Emil Boc. Următorul punct pe agenda sa a fost un discurs public
susţinut la Universitatea Bucureşti pe tema relaţiei dintre SUA şi
Europa Centrală şi de Est.
În ultima parte a zilei, Biden a avut întrevederi cu preşedintele PSD
Mircea Geoană şi cu Crin Antonescu, lider al PNL, ambii candidaţi la
preşedinţie.
Autorităţile române au păstrat însă o linişte deplină în ceea ce
priveşte vizita vicepreşedintelui american la Bucureşti şi nu au făcut
declaraţii referitoare la priorităţile pe care România le-a urmărit în
discuţiile cu Biden.
Totuşi, în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, secretarul de stat
din MAE, Bogdan Aurescu, a asigurat săptămâna trecută că mulţumită
noului plan american de securitate, teritoriul României va fi apărat de
ameninţarea rachetelor.
Pe de altă parte, Strategic Forecasting (Stratfor), un serviciu privat
de informaţii din SUA, supranumit "CIA-ul din umbră", a explicat într-o
analiză că vizita lui Biden în România nu are nicio legătură cu noua
propunere privind apărarea antirachetă, ci cu lupta dintre Rusia şi SUA
pentru influenţă în Europa, România oferind singura linie directă către
"punctul sensibil" al Rusiei.
"Vizita lui Biden în Europa Centrală face parte dintr-o
perpetuă bătălie dintre Rusia şi SUA pentru influenţă în Europa, dar
are legătură şi cu problema geopolitică mai amplă a Iranului. Ţinând
cont de faptul că Rusia ia în considerare continuarea colaborării cu
Teheranul, SUA îl trimit pe Biden în Europa Centrală ca mesaj că poate
continua să joace dur chiar acolo unde Rusia este afectată cel mai
mult", punctează Stratfor.
În plus, Tony Blinken, consilierul lui Biden, a anunţat luni seară că
adminstraţia doreşte să impună în regiune o nouă mentalitate. "SUA nu
se mai raportează la regiune gândindu-se ce poate face pentru Europa
Centrală şi de Est, ci ce poate face împreună cu această parte a
Europei. Nu mai vorbim de ţări postcomuniste, aflate în tranziţie, ci
de membri deplini ai UE şi NATO, cu responsabilităţi serioase şi
substanţiale", a subliniat Blinken, referindu-se inclusiv la
responsabiliăţi privind războiul din Afganistan.
Pe de altă parte, vizita vicepreşedintelui american în România
intervine la nici o săptămână de când Departamentul american pentru
Securitate Internă a anunţat rata de respingere a vizelor pe anul
fiscal 2009. Problema vizelor este una dintre temele vechi şi recurente
care figurează pe agenda întâlnirilor bilaterale din ultimii ani.
România are şanse mici să fie inclusă în programul Visa Waiver - care
presupune scutirea de la regimul obligativităţii vizelor pentru
călătoriile turistice şi de afaceri pe o perioadă de până în 90 de zile
- tocmai din cauza criteriului pe care îl reprezintă rata de respingere
a vizelor, invocat adesea de Washington.
Dezvoltând ideea discuţiilor cu liderii din cele trei ţări pe tema
noului scut antirachetă, Blinken a subliniat că Biden vede în aceste
vizite o oportunitate de a le explica partenerilor în ce constă noul
concept. "Discuţiile despre noua apărare antirachetă se poartă şi la
nivel bilateral, dar în principal prin NATO", a adăugat consilierul lui
Biden, susţinând că din primele evaluări această nouă propunere a SUA
se bucură de o vastă susţinere.
Joi seară, după o zi plină la Bucureşti, Biden s-a deplasat către
Praga. Potrivit lui Blinken, Biden îşi va începe ziua de vineri cu o
întrevedere cu premierul ceh Jan Fischer. Cei doi oficiali vor avea un
prânz de lucru şi declaraţii de presă. Apoi, Biden se va întâlni cu
preşedintele Vaclav Klaus, după care va avea o întrevedere şi cu
liderii opoziţiei din Cehia.
Întoarcerea către Washington este prevăzută pentru vineri seară.
