Top 10 reușite medicale ale anului 2009

1. Noi adevăruri despre mamografii

Pe baza unor noi calcule referitoare la riscurile și beneficiile mamografiilor de rutină, U.S. Preventive Services Task Force le sfătuiesc pe femei să înceapă scanarea de rutină abia la 50 de ani, și nu la 40 cum se spunea până acum și ca aceasta să fie efectuată o dată la doi ani și nu în fiecare an. Femeile sunt sfătuite, de asemenea, să nu se mai examineze singure. Doctorii, pacienții și grupurile anti-cancer se opun acestor recomandări,  temându-se că este vorba doar despre casele de asigurări care s-au săturat să plătească mamografiile tinerelor.

2. Vaccinul anti-SIDA

Într-un domeniu unde au existat mai multe eșecuri decât victorii, experții au primit vestea unui vaccin eficient împotriva SIDA cu mult scepticism. În luna septembrie, o încercare de 105 milioane de dolari de a combina două vaccinuri mai vechi împotriva SIDA a avut efectul scontat. Rezultatele testelor, care s-au făcut pe 16.000 de voluntari, arată că rata de succes a vaccinului este de 31%. Este un rezultat modest, având în vedere că mijloacele clasice de contracepție precum prezervativele pot fi la fel și chiar mai eficiente.

3. Reluarea finanțărilor pentru cercetarea celulelor stem

Președintele Obama a aprobat folosirea banilor federali pentru a finanța cercetările  asupra celulelor stem, după ce aceasta fusese interzisă de către administrația Bush. Mai există, însă, o lege care interzice oamenilor de știință să folosească banii guvernamentali pentru a crea organe din celulele stem.

4. Vaccinul anti-H1N1

Vaccinul împotriva virusului A-H1N1 a fost cel mai așteptat tratament al anului pentru emisfera nordică.  Dozele nu sunt însă suficiente pentru a vaccina întreaga populație. Acest lucru nu este complet îngrijorător, întrucât, de exemplu, 55% dintre americani nu doresc să fie vaccinați din cauza temerilor legate de siguranța vaccinului.

5. Șoareci creați din celule stem

Noii șoricei au fost creați în două laboratoare separate din China din celule stem induse pluripotente. Acestea sunt celule adulte (de obicei sunt celule ale pielii) pe care oamenii de știință le reprogramează la starea lor embrionară prin introducerea a patru gene. Celulele stem reprogramate mai sunt programate încă o dată pentru a se dezvolta în șoareci.

6. Scanarea cancerului de prostată

A scana sau a nu scana? Când este vorba despre cancer, doctorii spun că o detectare timpurie este cea mai bună apărare. Un test făcut însă pe 76.000 de bărbați bolnavi de cancer din SUA, arată însă  că scanarea și detectarea timpurie nu scade rata mortalității din cauza acestui tip de cancer. U.S. Preventive Services Task Force  recomandă scanarea pentru cancerul de prostată doar la bărbații de peste 75 de ani.

7. O nouă cercetare asupra autismului

Unii dau vina pe vaccinuri, alții pe mercur. Dar adevărul este că nimeni nu știe ce cauzează autismul și de ce numărul cazurilor este în creștere.  Cercetătorii au identificat însă anul acesta un posibil indiciu genetic: variațiile unei regiuni ale cromozomului 5, care joacă un rol important în 15% din cazurile de autism.

8. Un nou medicament pentru osteoporoză

Stoparea osteoporozei, inevitabila slăbire a oaselor, este cea mai bună modalitate de a scăpa de fracturile coloanei și ale  membrelor care apar la oamenii în vârstă. Medicamentele actuale împotriva osteoporozei lucrează prin blocarea efectelor celulelor care distrug oasele, care cresc o dată cu înaintarea în vârstă. Dar un nou compus abordează problema altfel: oprește formarea acestor celule dăunătoare. Acest lucru înclină balanța în favoarea construcției oaselor. Compusul denosumab a reușit, în testele de anul acesta, să reducă riscul de fracturi. Nu se știe însă dacă, după ce va fi aprobat, va fi mai eficient decât medicamentele existente, Fosamax, Boniva și Reclast.

9. Noi gene ale Alzheimerului

Oamenii de știință au descoperit un nou set de gene care contribuie la apariția bolii ce afectează memoria. Două grupuri de cercetători, care au lucrat separat, au găsit trei gene care formează această boală la 90% dintre pacienți. Nu este încă clar cum aceste gene cresc riscul de Alzheimer, mai ales pentru că majoritatea oamenilor poartă variații ale acestora, dar oamenii de știință s-au bucurat de descoperire întrucât îi va ajuta să realizeze medicamente mai eficiente.

10. Grăsimea maro la adulți

Când vă chinuiți să vă închideți pantalonii, probabil nu vă întrebați ce culoarea are grăsimea de pe burtă: maro sau albă. Dar ar trebui. Cercetătorii au arătat de mult că grăsimea maro arde zahărul în căldură și consumă mai multă energie decât cea albă. Cu alte cuvinte, grăsimea maro arde energie în loc să o înmagazineze. Se știa că grăsimea maro era în cantități mai mari la rozătoare și la nou-născuți, care au nevoie de ea pentru a se încălzi când ies din pântec, iar adulții au din ce în ce mai multă grăsime albă pe măsură ce îmbătrânesc (și, prin urmare, mai puțină grăsime maro). Cercetătorii au descoperit însă că adulții au cantități mai mare de grăsime maro decât se știa până acum, mai ales în zona din fața și spatele gâtului. Alte studii au arătat că oamenii cu greutate normală  au mai multă grăsime maro decât obezii și că celulele grăsimii maro sunt mai active la frig.