Evoluția se putea traduce odată prin "supraviețuirea celui mai bun", însemnând că acele animale care reușesc să trăiască mai mult timp sunt predispuse să își transmită genele generației următoare. Omul modern nu înfruntă aceleași pericole ca predecesorii săi, dar chiar și așa supraviețuiește suficient de mult pentru a se reproduce.
Potrivit unui studiu făcut la Universitatea Yale, de către biologul Stephen Stearns, evoluția contemporană este bazată pe trăsături genetice care sunt centrate pe fertilitate.
"Variațiile în succesul reproductiv există în continuare la oameni, prin urmare anumite trăsături cu privire la fertilitate continuă să modeleze selecția naturală. Din acest motiv femeile care au mai mulți copii, au mai multe șanse să transmită anumite gene copiilor lor", a declarat Stearns.
Echipa condusă de Stephen Stearns a examinat date statistice de la 2238 de femei trecute de menopauză, din cadrul studiului Framingham Heart care a început în 1948. Cercetătorii au căutat corelări între caracteristicile fizice ale femeilor, printre care greutatea, înălțimea, tensiunea și nivelul colesterolului, și numărul de copii pe care i-au născut.
Stearns a descoperit că femeile robuste și corpolente (dar nu obeze) tind să aibă mai mulți copii. Femeile cu puțină grăsime corporală nu au ovulație. Dacă acest tendință va continua, fără nici o influneță culturală, peste următoarele zece generații, în anul 2409, femeia medie va fi cu doi centimetri mai mică decât astăzi, va avea un kilogram mai mult, va avea o inimă sănătoasă, primul copil va veni cu cinci luni mai devreme și va intra în menopauză cu aproape un an mai târziu. "Ritmul evoluției este foarte încet, dar foarte similar cu ceea ce vedem la alte animale și plante. Oamenii nu par a fi o excepție", a mai spus Stearns.
