Surpriză! La trei zile după trimiterea cererii, Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti i-a răspuns reporterului că pe numele său au fost eliberate cinci medicamente diferite, în valoare de aproximativ zece milioane de lei vechi.
Medicul care a eliberat toate aceste medicamente se numeşte Cristian Alexandrescu şi lucrează în cabinetul său privat deschis împreună cu soţia sa, care este medic de familie, în Complexul Studenţesc Regie.
Ca să verificăm ciudăţenia, reporterul îl vizitează cu camera ascunsă pe medicul Cristian Alexandrescu, sub pretextul că vrea să plece la muncă pe un vapor.
Jurnalistul şi medicul nu s-au văzut niciodată până în acest moment. În cabinetul său, doctorul confirmă că jurnalistul nu i-a trecut niciodată pragul: acesta nu figurează în registrele de evidenţă ale pacineţilor.
În faţa camerei de luat vederi, medicul Cristian Alexandrescu nu a găsit justificări pentru eliberarea timp de trei ani la rând a unor medicamente gratuite pe numele unui om care nu i-a fost niciodată pacient.
În urma acestor descoperiri, reporterul Realitatea TV a cerut Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti reţetele în baza cărora s-au eliberat fraudulos medicamentele. Informaţiile găsite în aceste documente sunt şocante! Diagnostice trecute în reţete reprezintă boli deosebit de grave, pe care însă jurnalistul nu le-a avut niciodată: hepatită cronică, enterită cronică sau omicomicoză, adică un soi de ciuperci la unghii.
Reţetele mai indică şi alte amănunte importante: semnătura şi parafa îi aparţin doctorului Cristian Alexandrescu, iar seriile acestora corespund celor cumpărate de medicul nostru de la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti. În plus, reţetele sunt eliberate pe numele reporterului dar cu date de pe un buletin care nu mai era valabil la momentul eliberării lor, actul de identitate fiind schimbat între timp.
În faţa acestei situaţii care pare fără precendet, Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti s-a sesizat şi a demarat o anchetă.
"În situaţia în care persoana îşi menţine această declaraţie iar aceste reţete se dovedesc a fi prescrise la nivelul cabientului de către medicul respectiv acest lucru practic reprezintă o infracţiune şi în această situaţie Casa de Asigurări de Sănătate va înainta un dosar către Procuratură" a declarat Adina Geană, director general CASMB.
Prinsă pe picior greşit, Casa de Asigurări de Sănătate încearcă să limiteze catastrofa la un singur caz asemănător.
Pacienţii spun că acest gen de fraudă este o practică de zi cu zi la unele cabiente medicale.
"Uneori medici de familie practică următorul sistem. Identifică un pacient cu prevederile legale de 90 compensare apoi emite o reţetă pe numele pacientului sănătos înmânează apoi reţeta persoanei respective, bolnavului, sau dacă nu de cele mai mutle ori există o relaţie cu o farmacie iar medicamentele sunt înmânate direct contra cost" a declarat Vasile Barbu, preşedinte Asociaţi Pacienţilor din România
Într-o discuţie cu Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor, am constatat că nici instanţa de control a medicilor nu este străină de aceste lucruri.
În cazul medicului Cristian Alexandrescu, autorităţile sunt cele care se vor pronunţa. Dacă va fi găsit vinovat că a prescris medicamente unui pacient pe care nu l-a consultat niciodată, avocatul consultat de Realitatea TV susţine că medicul Cristian Alexandrescu riscă să ajungă după gratii pentru o perioadă de la până la cinci ani.
Întrebarea pe care şi-o pune pacientul în această situaţie este simplă: are Casa Naţională de Asigurări de Sănătate mijloace să îl apere de un furt profesionalizat? Dacă nu are, venim noi să o ajutăm. Dacă nu vrea, atunci să o silim!
Bilanţul fraudelor
În perioada 2002 – 2009 poliţiştii au instrumentat 528 dosare referitoare la medici de familie şi medici specialişti, în care sunt cercetaţi 748 de medici.
Până acum, 33 de medici au fost anchetaţi pentru fraude în care au folosit datele personale ale pacienţilor.
Medicii acuzaţi au eliberarat adeverinţe medicale false, au comandat analize scumpe sau au ajutat anumite farmaciile care doreau să vândă anumite medicamente. Între timp, casele judeţene de sănătate plăteau costurile fraudelor, iar medicii se alegeau cu un comision.
Serviciile de Investigare a Fraudelor ale Poliţiei au mai găsit cazuri de luare de mită, trafic de influenţă, înşelăciune, abuz şi neglijenţă în serviciu, vătămare corporală din culpă, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.