Procesul României contra Ucrainei de la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră a avut un cost total de aproape 630.000 de euro în perioada 2004-2009, a informat Ministerul de Externe.
Cei patru ani și patru luni de la Haga - care s-au materializat în mii de pagini de documentație, nesfârșite ore de muncă ale echipei de 18 oameni care a reprezentat interesele României, sute de hărți și grafice și 400 de pagini de pledoarii orale - au costat statul român 628.500 de euro.
Această sumă - precizează MAE - este mai mică decât jumătate din suma prognozată inițial, în 2004, reducerea fiind explicată prin faptul că cea mai mare parte din activitatea de elaborare a pledoariilor a fost efectuată de componenta română a echipei.
Deschiderea unui caz la CIJ nu presupune costuri de judecată pentru o țară membră ONU, resursele financiare fiind cheltuite pe salariile echipei din MAE care a muncit pentru acest proces, pe aspecte logistice, dar mai ales pe onorariile experților străini care au asistat echipa din România. "Susținerea unui caz în fața CIJ presupune cele mai reduse costuri în comparație cu alte instanțe internaționale. De exemplu, în cazul tribunalelor arbitrale, toate cheltuielile implicate de activitatea tribunalului se suportă în mod egal de părți, costurile fiind mult mai mari decât la CIJ. În cazul CIJ, toate costurile procedurilor sunt suportate din bugetul CIJ (parte a bugetului ONU). Statele nu plătesc taxe judiciare, cheltuieli administrative sau pentru traducere. Singurele cheltuieli suportate de o parte la diferend sunt privitoare la pregătirea și editarea documentelor scrise și a textelor pledoariilor orale, plata muncii consilierilor străini și experților tehnici și cheltuielile aferente fazei orale legate de prezența echipei la Haga pe durata audierilor", a explicat MAE.
Componenta străină a echipei României la Haga a fost formată din trei reputați profesori și experți de drept internațional de la Universitățile din Paris, Cambridge și Oxford, care au o expertiză recunoscută în participarea la procesele din fața CIJ, în special în materie de delimitări maritime, precum și doi experți cu practică relevantă în procesele din fața CIJ.
Chiar dacă a cheltuit 630.000 de euro pentru acest proces România a obținut, în schimb, potrivit deciziei din 3 februarie a CIJ, aproape 80% din suprafața aflată în dispută, adică o bună parte din platoul continental și zona economică exclusivă la care avea pretenția. România a obținut asttfel jurisdicția suverană și drepturile suverane, în principal de exploatare, pentru o suprafață de platou continental și zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri părați. În această zonă se estimează că ar exista aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz și 12 milioane de tone de petrol, potrivit lui Bogdan Aurescu, care a fost agentul României la CIJ.
