Ora Pământului la Copenhaga: sute de copii au ieșit pe străzi purtând felinare din hârtie

Locuitorii orașului Copenhaga, precum și participanții la Summitul ONU pe schimbări climatice, au stins miercuri seară luminile pentru o oră, în cadrul unei ediții speciale Earth Hour.

Ora Pământului sărbătorită la Copenhaga a început printr-o paradă de felinare: aproape 1.000 de copii au ieșit pe străzi purtând felinare din hârtie confecționate de copii din întreaga lume, cu mesaje inscripționate în diferite limbi, toate adresate liderilor reuniți pentru negocieri. Parada a început în dreptul Planetariului, traversând faimoasele Gradini Tivoli și s-a încheiat în Piața Primăriei, unde mii de oameni s-au reunit pentru a lua parte la eveniment.

"Schimbările climatice sunt mai puternice decât fiecare dintre noi, dar nu sunt mai puternice decât noi toți, la un loc", a declarat Vijay Nambiar, Șeful de Cabinet al Secretarului General al ONU, după reaprinderea luminilor la Copenhaga. La rândul său, James Leape, directorul WWF International, a declarat că "acțiunile de combatere a schimbărilor climatice au fost amânate prea multă vreme."

WWF avertizează asupra unor lacune imense în cadrul negocierilor de la Copenhaga

Analiza efectuată de WWF a identificat posibilitatea ca mai multe portițe, strecurate în mod intenționat, să le permită țărilor puternic industrializate să își crească nivelul emisiilor cu 4 până la 10% până în 2020, față de nivelul anului 1990 - o diferență izbitoare față de promisiunile de a-și reduce emisiile cu 15-19% pe care țările mari le-au prezentat, până acum, la Copenhaga. Aceste emisii ar putea cauza o creștere a temperaturii medii globale cu până la 4 grade, mult peste pragul de 2 grade Celsius, admis de experți.

Cea mai mare lacună este lipsa de dispoziții guvernamentale în țările în care țintele de reducere pot fi atinse, în țările care le revendică sau le oferă în schimbul unor compensații țărilor în curs de dezvoltare în care piața creditelor de carbon poate fi mult mai puțin riguroasă. Conform calculelor WWF, aproximativ 1 milion și jumatate de tone de emisii de carbon pot fi compromise în acest fel.

Mecanismul ONU pentru o Dezvoltare Curata (CDM), aflat în prezent în vigoare, permite atingerea unor reduceri de emisii reale, dar în același timp permite țărilor dezvoltate să revendice credite de carbon pentru proiecte pe care le implementează în alte țări.

"Pentru a evita un rezultat nul, WWF cere ca marea parte a reducerilor de emisii ale țărilor dezvoltate să se facă în interiorul acestora", a declarat Kim Karstensen, coordonatorul Inițiativei Globale pentru Climă din cadrul WWF.

O altă portiță se creează pentru o eventuală situație în care țările ar putea folosi în continuare creditele de carbon, în noi perioade de angajament- un pericol care derivă mai ales din dispozițiile `Hot Air` acordate din plin Rusiei și țărilor din Europa de Est în cadrul negocierilor de la Kyoto. Per total, achiziționarea acestor credite ar putea da naștere la 1.4 miliarde de tone de CO2 declarate ca fiind reduceri de emisii, până în 2020.

Alte două probleme sunt, pe de altă parte,  slabele reglementări din silvicultură, precum și emisiile din ce în ce mai mari care rezultă din activitățile navale și aviatice.

"E posibil ca țările dezvoltate să încerce să scape de angajamentul pentru reduceri reale de emisii, însă din păcate nu pot scăpa de o viitoare catastrofă climatică", a adăugat Karstensen. "Acesta e drumul care ne așteaptă, dacă țările puternic industrializate vor găsi diverse metode de a-și crește emisiile, argumentând că, de fapt, le reduc prin metode creative de cuantificare care ne permit fie să nu le măsurăm, fie să le măsurăm de două ori, fie să le măsurăm prin metode greu de înțeles", a continuat Karstensen.

WWF va urmări, în continuare, negocierile și va încerca, prin intermediul delegaților, să evite crearea de noi lacune.