NewsIn: Ministerele ar putea reduce din nou coeficienții din grila unică a salarizări

"Guvernul trebuie să hotărască ce se întâmplă cu acel coeficient unu din grilă (în funcție de care se calculează toate salariile - n.r.), întrucât toată această estimare a impactului bugetar este ipotetică fără a avea această variabilă", au precizat sursele ministeriale.

"Totodată, trebuie stabilit cât vor reprezenta sporurile în cheltuielile salariale în următorii ani. Salariile pot crește cu maximum 30% în următorii cinci ani și ar trebui reduși din nou coeficienții dacă se decide creșterea salariului minim", au mai spus reprezentanții Finanțelor.

În variantele de grilă discutate până în prezent de Executiv cu sindicatele, coeficientului unu îi era atribuită valoarea salariului minim pe economie, de 600 de lei în prezent, însă a fost luată în calcul și posibilitatea stabilirii unei valori fixe, pentru a elimina riscul ca, la orice creștere a salariului minim, să se ajungă la cheltuieli bugetare de personal nesustenabile.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au spus că premierul ar fi putut cere miercuri ministerelor, în ședința de Guvern, să reducă din nou coeficienții funcțiilor din grila unitară de salarizare, astfel încât "salariile să poată crește cu circa 20%, în condițiile în care se va decide ca salariul minim să fie luat drept reper". 

Ministerul Muncii a diminuat în urmă cu două săptămâni coeficienții reper din grila salarizării unice cu 40%, pentru ca majorarea salariilor din sectorul bugetar să poată fi sustenabilă.

Reprezentanți ai Ministerului Muncii au declarat că o altă variantă ce ar putea fi avută în vedere de Guvern ar fi diminuarea numărului de bugetari în următorii cinci ani, pentru a se putea încadra în majorările salariale propuse de minister pentru Legea unitară.

Surse guvernamentale declarau în 3 iulie că numărul angajaților din sectorul bugetar trebuie să scadă cu circa 200.000 în următorii trei ani, pentru ca majorarea salariilor pe Legea unică să fie sustenabilă și pentru ca ponderea cheltuielilor salariale în PIB să scadă la 6,7%, de la peste 8% în 2008.