Ministerul Justiției a precizat într-un comunicat că proiectul Legii pensiilor a fost semnat și asumat de minister, arătând că, în privința constituționalității unor prevederi legislative, doar Curtea Constituțională se poate pronunța.
Ministerul Justiției face această precizare după ce, pe 9 octombrie, surse din cadrul instituției au declarat că actuala variantă a Legii pensiilor, depusă în Parlament, nu are nicio șansă să treacă de Curtea Constituțională, din cauza actualelor prevederi și deciziilor anterioare ale CCR privind pensiile speciale.
"Nu există nicio șansă ca Legea pensiilor să treacă de Curtea Constituțională. Magistrații pensionari vor să se asocieze deja într-un sindicat pentru a contesta la Curtea Constituțională noua lege a pensiilor. Vă dați seama că legea va genera din start 200.000 de cauze. Legea nu are șanse să se aplice în actuala variantă, pentru că încalcă atât Decizia 20/2000 a Curții Constituționale în ce privește Legea 19/2000, cât și deciziile luate de CEDO, care prevăd că un drept câștigat nu mai poate fi luat. Experții ministerului Justiției nu au fost consultați înainte de a se decide asumarea răspunderii Guvernului în Parlament", au afirmat angajații Ministerului Justiției, care nu au vrut să le fie făcut public numele.
Potrivit acestora, existau alte două variante prin care ar fi putut fi atacate pensiile speciale, una fiind impozitarea suplimentară a pensiilor foarte mari, iar cea de-a doua înghețarea pensiilor în plată.
"Putea fi impozitată diferența dintre pensia calculată pe baza contribuțiilor și cât încasau lunar de la bugetul de stat cu până la 90-95% sau puteau fi înghețate pensiile mari pe termen nelimitat. Ultima soluție este de fapt singura variantă constituțională și există și o prevedere în legea pensiilor speciale, prin care se stabilește că pensiile se actualizează cu salariile în plată", au explicat oficialii din Justiție.
Premierul Emil Boc a declarat, pe 9 octombrie, după discuțiile pe care le-a avut la Ministerul Muncii cu sindicatele și ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, că "noutatea majoră" a proiectului (legii pensiilor, n.r.) o constituie faptul că se recalculează acele pensii care astăzi nu au la bază principiul contributivității și aici mă refer la pensii de lux, care vor fi recalculate".
"Anul acesta, de exemplu, luăm 1,5 miliarde euro de la bugetul de stat și îi trecem la bugetul de pensii ca să putem să plătim pensiile, iar această sumă va crește în continuare în anii următori dacă nu se realizează o reformă a sistemului de pensii. Adică să putem plăti pensiile românilor din ceea ce se adună la pensii. Deci este obligatoriu să putem face acest lucru", a precizat Boc.
El a adăugat că "instituirea principiului cotributivității este, de fapt, cheia acestei legi".
"Fiecare contribuie la sistemul de pensii și primește o pensie mai mare sau mai mică, în funcție de contribuția pe care a adus-o la bugetul de pensii. Am eliminat salariile bugetarilor de lux și am rezolvat problema bugetarilor de lux pe de o parte atunci când am desființat salariile de 30.000 euro ale șefilor de agenții, iar odată cu legea salarizării unitare am pus capăt acestei practici a bugetarilor de lux stabilind o ierarhie de la 1 la 12", a mai spus Boc.
Nici Consiliului Superior al Magistraturii nu i s-a cerut să avizeze proiectul Legii pensiilor, pentru care Guvernul își va asuma răspunderea, au declarat pentru NewsIn oficiali ai Consiliului, deși noua lege ar reevalua și vârstele standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul de pensii din magistratură.
Potrivit Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești".
