Ţara suferă, leul înregistrează deprecieri istorice în serie, bursa s-a prăbuşit la minimele ultimilor cinci ani, dar guvernul Boc lucrează. Parcă îl şi vezi cu ochiul minţii pe ministrul Pogea, îngropat în buncărul de la Finanţe, cum mută pe harta bugetului impozite, alocaţii, pensii ca să învingă armata invadatoare a crizei. Asta era imaginea oficială de acum câteva zile a României. Dar tabloul ăsta idilic cu un guvern conştiincios şi transpirat s-a făcut repede ţăndări. Întâi s-a auzit că personalul din administraţia centrală, în special din ministere, se va reduce cu 20 la sută. E vorba de disponibilizarea a 1000-1500 de oameni care, din punct de vedere financiar, nu înseamnă nimic. Măsura o fi bună ca argument, gen „şi noi facem sacrificii“, în discuţiile cu sindicatele, dar atât. În plus, te duce la comparaţii dure. În aprilie 1945, când ruşii erau la porţile Berlinului, Hitler, ascuns în buncărul său, se gândea cum să modifice uniformele gărzilor sale SS. După aia s-a auzit că nu e vorba de reducerea personalului, ci a cheltuielilor.
