"Nu cred să se înregistreze o scădere a interesului pentru România. Firmele poate îşi amână un pic planurile pe care le au, dar aceasta are mai degrabă legătură cu criza economică globală decât cu situaţia politică", a declarat pentru AFP Hans Smaling, consilier economic şi comercial al Ambasadei Olandei la Bucureşti. Olandezii sunt foarte activi în România, fiind implicaţi în 3.500 de întreprinderi şi având investiţii de 3,78 de miliarde de euro în 2008, explică agenţia franceză de ştiri.
Opinia este împărtăşită de specialişti francezi, germani şi austrieci, adaugă AFP.
Destrămarea, la începutul lunii octombrie, a coaliţiei aflate la putere, urmată de căderea guvernului de centru-dreapta în această săptămână şi de un război deschis între preşedintele Traian Băsescu şi opoziţie pe tema alegerii premierului, nu a surprins grupurile deja prezente în România, în condiţiile în care aceste evoluţii intervin cu mai puţin de o lună şi jumătate înainte de alegerile prezidenţiale, precizează AFP.
"Oamenii care vor să investească în România se înscriu într-o perspectivă pe termen lung. Ţara este ultima intrată în Uniunea Europeană şi investitorii ştiu că toate ţările au beneficiat progresiv de această integrare", a subliniat o sursă economică franceză care a solicitat păstrarea anonimatului. "Criza politică nu schimbă, în realitate, datele", a adăugat sursa.
Cifra de afaceri a numai patru companii cu capital francez (Renault-Dacia, BRD-Groupe Société Générale, Orange şi Distrigazsud-GDF) depăşeşte un miliard de euro, potrivit unui studiu al Ubifrance publicat în 2008. Sigur, investiţiile internaţionale directe au înregistrat o scădere cu 53% în primele luni ale anului 2009 în raport cu aceeaşi perioadă din 2008, potrivit statisticilor oficiale publicate în această săptămână, notează AFP. Potrivit datelor pentru primul semestru, România stă totuşi mai bine (-42%) faţă de Polonia (-86%) sau Bulgaria (-52%), a declarat pentru AFP Agenţia Română pentru Investiţii Străine.
"Scăderea investiţiilor internaţionale şi a volumului de schimburi comerciale este legată cu precădere de situaţia (economică) internaţională", consideră Rudolf Lukavsky, consilier comercial la Ambasada Austriei, ţara care este cel mai mare partener economic al Bucureştiului, având aici bănci mari - Raiffeisen, BCR (Erste Bank) - şi companii petroliere precum OMV."Toată lumea se aşteaptă la o ameliorare în 2010. Investitorii care vin aici nu fac calcule pe termen scurt", adaugă Lukavsky.
"Bineînţeles, investitorii germani doresc un guvern stabil", spune Annika Pattberg, directoarea agenţiei de comerţ şi investiţii germane în România (GTI). "Există astăzi o oarecare îngrijorare, pentru că oamenii cred că tulburările politice actuale pot să aibă consecinţe asupra respectării acordului cu Fondul Monetar Internaţional", spune şi Hans Smaling, reamintind că "stabilitatea politică este un factor benefic pentru investiţii".
Capacitatea Bucureştiului de a-şi respecta angajamentele pentru a beneficia de noi tranşe din împrumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE va fi un veritabil test, scrie AFP. Companiile europene doresc, de asemenea, o funcţionare "mai eficientă şi mai transparentă" a sistemului judiciar şi a administraţiei române. Însă sectoarele "infrastructurilor rutiere, al agriculturii şi energiei regenerabile" continuă să fie atractive pentru societăţile europene, subliniază analiştii.
