Criza a răpus până acum patru guverne ale ţărilor europene, iar România este a cincea. Prima victimă a fost Islanda când în februarie executivul acestei ţări şi-a anunţat demisia după ce FMI acordase ţării un împrumut de 2,1 miliarde de dolari pentru redresare economică. Tot în februarie, primul ministru al Letoniei, Ivars Godmanis, şi cabinetul său au demisionat după ce şi-au recunoscut incapacitatea de a face faţă crizei economice.
A urmat premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany care s-a declarat incapabil să găsească un răspuns la criza economică şi a preferat să renunţe la fotoliul de prim ministru. Asta după ce Ungaria se împrumutase cu 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional.
În martie venit rândul Cehiei unde cabinetul condus de Mirek Topolanek a picat după ce deputaţii au adoptat o moţiune de cenzură.
Dincolo de chestiunile strict politice îndreptate împotriva premierului, una din cauzele căderii executivului a fost acuzaţia de proastă gestionare a crizei financiare. Impactul a fost cu atât mai mare cu cât Cehia deţinea atunci preşedinţia Uniunii Europene. Căderile ori demisiile guvernelor din aceste state s-au resimţit la nivelul economiilor.
