Potrivit motivării deciziilor din 18 noiembrie făcute publice de către CCR preşedintele Traian Băsescu a luat decizia de a îl desemna pe Vasile Blaga pe funcţia de ministru al Internelor pentru a asigura interimatul funcţiilor de ministru şi viceprim-ministru, ocupate anterior de Nica, în temeiul articolului 107 alineatele 3 şi 4 din Legea Fundamentală, care prevede că miniştrii care nu îşi mai pot exercita funcţia sunt înlocuiţi cu un ministru interimar, din acelaşi cabinet, pentru cel mult 45 de zile. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru ceilalţi miniştri interimari desemnaţi de Băsescu, în urma demisiei social-democraţilor din funcţiile deţinute în Guvern.
Astfel, se arată în motivarea deciziei din 18 noiembrie a CCR, potrivit art.107 alin.(3) şi (4) din Constituţie, \"(3) dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. (4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile\".
De asemenea, susţine Curtea, aceeaşi situaţie este prevăzută şi de Legea nr.90/2001, care la articolul 9 arată că miniştrii care sunt în imposibilitatea de a îşi exercita funcţia sunt înlocuiţi de un ministru interimar, desemnat de preşedinte, din acelaşi Guvern, la propunerea prim-ministrului.
Judecătorii Curţi arată în continuare că interimatul reprezintă situaţia în care o persoană îndeplineşte, în condiţiile stabilite de lege, pe o perioadă determinată, atribuţiile unei alte persoane ce ocupă o demnitate sau o funcţie publică. Interimatul funcţiei de ministru se referă la situaţia în care conducerea unui minister este exercitată, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile, de un alt membru al Guvernului decât ministrul titular, a cărui funcţie a încetat în condiţiile art.106 din Constituţie, sau care este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile.
De asemenea, se arată în motivare, având în vedere rolul pe care îl îndeplinesc miniştrii, care exercită conducerea ministerelor şi le reprezintă \"în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie\", este nevoie de continuitate în funcţie, iar interimatul este soluţia constituţională pentru a o asigura.
CCR susţine că art.85 alin.(3) din Constitutie, articol pe care l-ar fi încălcat preşedintele la desemnarea ministrului interimar de Interne, aşa cum preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a susţinut în sesizarea înaintată Curţii, se aplica în situaţia \"remanierii guvernamentale\", adică a desemnării unuia sau a mai multor membrii ai Guvernului din afara listei aprobate iniţial de Parlament, prin acordarea votului de investitură. Pe de altă parte, interimatul este asigurat întotdeauna de către un membru al Guvernului, şi nu de către o persoana aflată în afara listei aprobate de Parlament prin acordarea votului de învestitură, deci articolul invocat nu se aplică, potrivit motivării CCR.
\"Prin desemnarea unui sau unor miniştri interimari nu are loc o remaniere guvernamentală, de esenţă acesteia fiind, aşa cum s-a arătat, înlocuirea unor membri ai Guvernului cu persoane care nu se află pe lista aprobată de Parlament la numirea Guvernului\", se mai spune în motivare. \" Interpretarea în sensul că şi în cazul desemnării unuia sau a mai multor membri ai Guvernului ca miniştri interimari aceştia ar trebui supuşi verificării şi aprobării de către Parlament lipseşte de eficienţă instituţia interimatului şi ar conduce la blocaje instituţionale, cu consecinţe negative asupra funcţionării întregului Guvern şi asupra realizării programului acestuia aprobat de Parlament\", arată judecătorii Curţii în motivarea deciziei din 18 noiembrie.
De asemenea, Curtea susţine că desemnarea miniştrilor interimari de către preşedinte nu presupune exercitarea competenţei Parlamentului la care face referire articolul 85 alineatul 3 din Legea fundamentală, invocate de către Geoană, astfel încât nu poate fi susţinută afirmaţia că preşedintele ar fi încălcat unele competenţe ale legislativului în desemnarea miniştrilor interimari. Cu privire la revocarea din funcţie a lui Dan Nica, în motivare se reţine faptul că, potrivit dispoziţiilor art.7 din Legea nr.90/2001, revocarea din funcţia de membru al Guvernului \"se face de Preşedintele României, prin decret, la propunerea Primului - ministru.\"
\"Chiar dacă, în ceea ce priveşte cauzele, revocarea se diferenţiază de celelalte cazuri de încetare a funcţiei de membru al Guvernului prevăzute de art.106 din Constituţie, fiind o masură juridică ce reflecta un joc politic al forţelor ce formează echipa guvernamentală, efectele revocării sunt aceleaşi: încetarea funcţiei de membru al Guvernului. Prin urmare, în lipsa unei dispozitii constituţionale exprese, nu se poate susţine ca Preşedintele României nu are posibilitatea de a desemna un alt membru al Guvernului pentru a îndeplini atribuţiile ministrului a cărui funcţie a încetat ca urmare a revocării, pâna la numirea noului ministru, adica până la realizarea remanierii guvernamentale\", se arată în motivarea deciziei Curţii.
Decizia CCR este definitiva şi general obligatorie, se comunica Parlamentului României şi Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CCR a respins, pe 18 noiembrie, cele două sesizări ale preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Parlament şi Preşedinţie, pe motiv că Vasile Blaga şi alţi membri PDL au fost numiţi interimari fără consultarea parlamentarilor.
În concret, Geoană a contestat la Curtea Constituţională decretele preşedintelui Traian Băsescu de numire a miniştrilor PDL în locul celor din PSD, care au demisionat.Purtătorul de cuvânt al candidatului PSD pentru alegerile prezidenţiale, Victor Ponta, a declarat, pe 16 octombrie, pentru NewsIn, că preşedintele Senatului, Mircea Geoană, va sesiza Curtea Constituţională cu privire la semnarea decretelor de miniştri interimari din partea PDL de către Traian Băsescu. Ponta a precizat că Mircea Geoană invocă un conflict constituţional între instituţiile statului, respectiv între Parlament şi Preşedinţie. Potrivit social-democratului, o soluţie pozitivă a judecătorilor ar duce la nulitatea de drept a actelor emise de către miniştrii interimari ai PDL, inclusiv a celor care au privit schimbarea prefecţilor, a subprefecţilor, a conducerilor din deconcentrate şi a unor angajaţi ai Guvernului.
Ponta a precizat că sesizarea lui Geoană va invoca faptul că, prin numirea de către preşedintele Traian Băsescu a miniştrilor PDL în funcţiile interimare la conducerea unor ministere deţinute de PSD, a fost schimbată structura politică a Guvernului. El a mai precizat că potrivit articolului 85 aliniatul 3 din Constituţie, numirea noilor miniştri se putea face doar cu acordul Parlamentului. \"Pentru că numirea miniştrilor interimari nu a fost precedată de o acceptare, prin vot, din partea Parlamentului, prin semnarea respectivelor decrete, şeful statului s-a substituit practic Legislativului şi a îndeplinit, neconstituţional, atribuţiunile care revin exclusiv Parlamentului\", a mai afirmat Ponta.