Analiştii politici spun că anchetele parlamentare au scop pur electoral

Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, scrie în Constituţia României. Reprezentanţilor opoziţiei din legislatura 2004-2008 le-a plăcut foarte mult această parte a Constituţiei.

38 de moţiuni au bombardat Guvernul Tăriceanu I şi II în cei patru ani: 6 de cenzură, 28 simple. Pentru PSD, PRM şi PD-L moţiunea fost principala armă de atac împotriva Puterii, cu o medie de 9 pe an. Nici actualul Guvern PD-L -PSD nu a scăpat de moţiuni dar, acum s-a găsit o altă metodă: comisia de anchetă.

În numai şapte luni au fost înfiinţate 5 astfel de comisii, cazurile Monica Iacob Ridzi, Nicolae Nemirschi sau Elena Udrea fiind deja celebre.

"Opoziţia puterii Băsescu- Boc se află în Parlament în aceste Comisii de anchetă. Comisiile de anchetă au mai multă priză la public. Comisia de anchetă care investighează vreme de o lună ţine mult mai mult în atenţia publicului un caz, decât o moţiune de cenzură. Comisiile de anchetă au a face strict cu campania electorală prezidenţială", a afirmat Bogdan Chiriac, analist politic.