350.000 de copii români trăiesc încă sub pragul sărăciei

\"În ultimii 20 de ani Convenţia a transformat modul în care copiii sunt văzuţi şi trataţi în lume. Deşi rămân multe provocări în îndeplinirea drepturilor copiilor convenţia oferă o viziune asupra lumii în care toţi copiii supravieţuiesc şi se dezvoltă, sunt apăraţi şi li se oferă dreptul de a participa la deciziile care îi privesc. Au fost făcute progrese foarte importante în multe ţări, precum înfiinţarea unor ministere ale copiilor sau unor autorităţi naţionale pentru protecţia acestora\", a declarat, vineri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la adoptarea Convenţiei ONU, Edmund McLoughney, reprezentat UNICEF România.

Potrivit acestuia, deşi legislaţia există, trebuie să fie şi implementată şi ar trebui schimbată atitudinea adulţilor cu privire la drepturile copiilor.

Potrivit Mioarei Bogdan, secretar general al Direcţiei de Monitorizare a ANPDC, 1990, anul în care România a aderat la Convenţia ONU, ne găsea într-o situaţie dezastruoasă în ceea ce privea protecţia copiilor. Existau multe instituţii de tip vechi, orfelinate, pentru care imaginea României a avut atât de mult de suferit, personalul nu era specializat, iar familiile erau încurajate să îşi lase copiii acolo dacă nu pot avea grijă de ei. Practic, era un sistem de dezrădăcinare a copiilor, iar abuzurile dese din aceste instituţii au lăsat traume adânci.
Abia în 1997 a început o reformă în acest domeniu, odată cu înfiinţarea la nivelul Guvernului României a unui departament special pentru protecţia drepturilor copiilor şi cu înfiinţarea a 47 de direcţii de protecţia copiilor care au identificat alte metode pentru copiii din instituţiile de plasament.
Potrivit reprezentanţilor ANPDC, în prezent există 1.000 de servicii de tip familial (47.000 de copii sunt ocrotiţi în aceste servicii)  şi 23.000 în instituţii de tip clasic. \"Acum suntem provocaţi să responsabilizăm familia şi să facem cunoscute drepturile copilului. Încă mai există copii care nu sunt respectaţi, acest lucru reprezintă o realitate, există foarte multe abuzuri, copii care sunt exploataţi şi care nu se pot apăra singuri şi care au nevoie de ajutorul nostru\", subliniază Mioara Bogdan.

Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Salvaţi Copiii România, recunoaşte că avem, încă, multe cauze de îngrijorare - aproximativ 350.000 de copii sunt afectaţi de sărăcie şi trăiesc sub limita sărăciei, rata abandonului şcolar s-a triplat în ultimii ani, iar 80% dintre cei care nu merg la şcoală sunt copii de etnie rromă, asupra cărora încă se menţine stigmatizarea. \"S-a politizat extrem de mult sistemul de educaţie, majoritatea inspectorilor şcolari şi a directorilor sunt numiţi pe criterii politice, studiile internaţionale arată că elevii români obţin cele mai slabe rezultate la materiile de bază, sunt încă foarte mulţi copii exploataţi economic, obligaţi să muncească. O altă realitate îngrijorătoare, despre care statul nu ştie, e că foarte mulţi copii sunt cooptaţi în reţelele de trafic de persoane şi exploataţi sexual\", subliniază Gabriela Alexandrescu.

Cu privire la cei aproximativ 350.000 de copii care trăiesc sub pragul de sărăcie, care nu au acces la hrană, învăţământ şi asistenţă socială, reprezentanta ANPDC a precizat că autoritatea este conştientă de creşterea numărului copiilor afectaţi de acest fenomen şi că are o serie de propuneri pentru ajutarea familiilor acestora. \"După ce ANPDC se va reorganiza, pentru că suntem în proces de reorganizare pentru a prelua şi atribuţii de protecţia familiei, şi după ce va fi numit un nou Guvern, avem o serie de propuneri precum acordarea de ajutoare familiilor care se găsesc în această situaţie, identificarea acestora prin direcţiile locale. Suntem de părere că este nevoie de alocarea unor fonduri suplimentare în acest sens, însă nu am făcut o estimare a sumelor necesare\", adaugă Mioara Bogdan.

Grupul Naţional de Iniţiativă al Copiilor a prezentat, vineri, problemele esenţiale pe care le-a identificat, dar şi recomandări de soluţionare a acestora. Printre problemele majore cu care se confruntă în prezent copiii români se numără lipsurile materiale, accesul redus la îngrijiri medicale, violenţa şi discriminarea, incapacitatea de exprimare a opiniilor şi de a participa la luarea deciziilor care îi privesc. Potrivit acestora, ţara noastră are în prezent un sistem de educaţie deficitar, abandonul şcolar a crescut în ultimii opt ani de trei ori, 40.000 de copii părăsind anual şcoala, majoritatea în mediul rural. Lipsa unei instituţii specializate în respectarea drepturilor copilului, precum Avocatul copilului, este considerată de asemenea o problemă, la fel ca şi discriminarea, în special a copiilor de etnie rromă şi a celor cu dizabilităţi.
Astfel, Grupul Naţional de Iniţiativă al Copiilor recomandă păstrarea bugetelor destinate educaţiei şi asistenţei medicale, cel puţin la nivelul anului 2008, acordarea de alocaţii pentru rechizite, alimente şi îmbrăcăminte pentru copii, crearea unui minister specializat în protecţia drepturilor copiilor şi înfiinţarea Avocatului Copilului care să fie condus de o persoană neafiliată politic.