Stiinta si tehnologie· 3 min citire

NASA: o gaură neagră supermasivă declanșează procese de naștere stelară

Gaură neagră supermasivă, la 10 miliarde ani lumină de Soarele nostru

Gaură neagră supermasivă, la 10 miliarde ani lumină de Soarele nostru

Scris de Editor Publicat: 3 dec. 2019, 11:07

Găurile negre sunt celebre pentru capacitatea lor destructivă, pentru faptul că nu lasă nici lumina să le scape și pentru că devorează stele. Recent însă astronomii au descoperit o gaură neagră supermasivă a cărei influență duce la aprinderea a numeroase noi stele pe distanțe enorme de jur împrejur, în mai multe galaxii diferite, conform NASA.

Dacă va fi confirmată, această descoperire realizată prin intermediul telescopului cu raze X Chandra, aparținând NASA, ar reprezenta prima oară când este observată o gaură neagră cu capacitatea de a declanșa procese de naștere stelară la distanțe enorme, de ordinul milioanelor de ani lumină, în mai multe galaxii.

"Este pentru prima oară când observăm o gaură neagră care declanșează procese de naștere stelară în mai multe galaxii deodată", a susținut Roberto Gilli de la Institutul Național de Astrofizică din Bologna, Italia, coordonatorul studiului care descrie această descoperire.

"Este uluitor să te gândești că gaura neagră supermasivă din centrul unei galaxii influențează ce se întâmplă în alte galaxii, la milioane de trilioane de kilometri distanță".

Gaura neagră este un obiect extrem de dens din care nici măcar lumina nu poate scăpa. Uriașa putere gravitațională a unei găuri negre atrage norii de gaze și praf cosmic din jur, însă particule din acești nori pot sfârși prin a fi catapultate de gaura neagră cu viteze apropiate de cea a luminii. Astfel de particule extrem de rapide formează două jeturi subțiri care se propagă în spațiu dinspre polii găurii negre.

Gaura neagră supermasivă pe care oamenii de știință au observat-o în acest nou studiu este localizată în centrul unei galaxii la aproximativ 9,9 miliarde de ani lumină de Soare. Această galaxie are cel puțin șapte galaxii vecine, conform observațiilor realizate prin intermediul VLT (Very Large Telescope) și LBT (Large Binocular Telescope) din cadrul Observatorului European Austral.

Folosind sistemul de radiotelescoape Karl Jansky Very Large Array, aparținând National Science Foundation, oamenii de știință au detectat anterior emisii de unde radio dintr-un jet de particule puternic energizate emis de această gaură neagră, jet ce are lungimea de aproape un milion de ani lumină. Acest jet de particule își are originea din gaura neagră supermasivă pe care a detectat-o telescopul Chandra și este rezultatul materiei fierbinți adunate într-un disc de acreție în jurul acesteia, înainte de a fi înghițită. Gilli și colegii săi au detectat și un nor difuz de emisii de raze X în jurul unuia dintre capetele jetului. Aceste emisii de raze X provin probabil din uriașa bulă de gaze încălzite de interacțiunea dintre particulele din jet și materia din jur.

Pe măsură ce această bulă de gaze s-a extins în patru dintre galaxiile vecine, ar fi putut genera o undă de șoc care a comprimat gazul rece din aceste galaxii, declanșând procesul de aprindere a unor noi stele. Toate cele patru galaxii sunt la aproximativ aceeași distanță, aproximativ 400.000 de ani lumină, față de centrul acestei bule. Autorii estimează că acolo rata de formare a unor noi stele este între de două ori și de cinci ori mai mare decât în alte galaxii cu mase similare.

"Povestea regelui Midas vorbește despre abilitatea lui magică de a transforma în aur tot ce atinge. Aici avem o gaură neagră care transformă gazele cosmice în stele, iar influența ei este multigalactică", a susținut și unul dintre co-autorii acestui studiu, Marco Mignoli, tot de la INAF, în Bologna.

Cercetătorii au avut nevoie de 144 de ore de observații cu telescopul Chandra, de-a lungul a 5 luni, pentru a realiza acest studiu. "Doar datorită acestei observații foarte riguroase am putut descoperi bula de gaze fierbinți produsă de gaura neagră", conform lui Colin Norman, de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, Maryland, de asemenea co-autor al acestui studiu.

Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei "Astronomy and Astrophysics" și este disponibil online.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Stiinta si tehnologie