AEP a mai transmis că, în această perioadă, banii s-au dus, cu precădere, pe cheltuieli pentru presă şi propagandă. PNL se află pe primul loc la cheltuirea banilor pentru propagandă, cu un procent de 66% din totalul banilor primiţi. În schimb, partidul a oferit un procent de 10% pentru consultanţă politică şi aproximativ 3% pentru sondaje de opinie în rândul populaţiei.
PSD, partidul care a primit cea mai mare sumă (19,625,386 lei), a îndreptat 60% din bani spre propagandă şi presă, însă pentru consultanţă politică formaţiunea a alocat doar 5% din venituri şi numai 3% pentru sondaje de opinie la nivel naţional. În ceea ce priveşte alocarea unor sume mari pentru propagandă, cele două partide sunt urmate de PMP, care a cheltuit în acest sens aproximativ 40% din subvenţii.
USR şi PLUS au oferit mai puţini bani către propagandă şi presă ( 7%, respectiv 5%). În ceea ce priveşte cheltuielile cu chiriile şi utilităţile, acestea au reprezentat ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor realizate de cele două partide. În schimb, USR şi PLUS au cheltuit puţin, spre deloc, pentru sondaje şi consultanţă politică. PRO România a cheltuit mai mult decât a primit PRO România este singurul partid care a cheltuit mai mulţi bani decât a primit (256,99%).
Cei mai mulţi bani s-au dus pe investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidului, dar şi pe chiriile şi utilităţile sediilor. În schimb, partidul nu a cheltuit niciun ban pentru propagandă şi presă, ori pe consultanţă politică, juridică sau pe sondaje de opinie. La fel ca până acum, singurele cheltuieli ale partidului AUR au fost pentru comisioanele bancare (19 lei).
De la începutul anului 2021, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) face public modul în care partidele îşi folosesc banii din subvenţii. Formaţiunile primesc bani în funcţie de rezultatele de la alegerile parlamentare şi locale, în proporţie de 75%, respectiv 25%.
Anul trecut, au primit subvenţii totale de 253 de milioane de lei. Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut.
