Interzicerea social media minorilor sub 16 ani – DA sau BA? De la ce a început totul? - Georgia Pietreanu

Georgia Pietreanu
Georgia Pietreanu

O campanie amplă pro-restricții numită „Let them be kids (Lasă-i să fie copii)”, lansată de organizații de părinți și susținută de media și grupuri pentru siguranța copiilor. Cazuri publicate în media despre tineri expuși la autovătămare și suicid în contextul rețelelor sociale. Și dacă vă amintiți, au fost și la noi cazuri grave în care copii și adolescenți au participat la trenduri de pe TikTok, se urcau pe vagoane. Gesturi extrem de periculoase care au dus la electrocutări și, în unele cazuri, chiar deces. S-a lansat și o petiție cu zeci de mii de semnături care cerea guvernului să crească vârsta minimă pentru acces la 16 ani.

Australia este prima țară din lume care a interzis rețelele sociale copiilor sub 16 ani. Asta înseamnă că platforme precum YouTube, Instagram, Facebook, TikTok sau Snapchat trebuie să blocheze conturile utilizatorilor sub 16 ani, altfel riscă amenzi usturătoare.

Cu toate că Australia a creat precedentul, nu este prima țară care s-a gândit să ia această decizie. În Franța există deja legislație și proiecte care limitează accesul copiilor sub 15 ani la rețele sociale. Pe surse, ar exista un proiect de ban complet care ar urma să intre în vigoare în 2026/2027.

După Australia, și Spania a anunțat că va interzice social media copiilor. Anunțul a fost făcut de premierul Pedro Sanchez. „Îi vom proteja (pe copii) de Vestul Sălbatic digital”, a declarat premierul. Motivele invocate sunt răspândirea discursului instigator la ură, a conținutului pornografic și a dezinformării pe rețelele sociale, care au efecte negative asupra tinerilor.

Ajungem și la România. La noi, părerile sunt împărțite. Cum s-ar putea altfel când societatea noastră este scindată? Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat, și vă las citatul aici: „Părerea mea este că suntem la ceasul al 12-lea. Copiii sunt sub impact major și trebuie să înțelegem că pe rețeaua de socializare, lăsând violența fizică, copiii pot fi sub efectul bullying-ului, al agresiunilor psihice, al agresiunilor din partea colegilor lor, să fie stigmatizați, să fie sub stres. Și acest lucru nu face bine deloc pentru copii”.

Iar reacțiile nu au întârziat să apară. La câteva ore după declarațiile lui Arafat, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, l-a contrazis și a transmis că, citez: „Problema nu e existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili”.

Premierul Bolojan a respins ideea și a spus că este greu să iei o măsură pe care nu o poți pune în aplicare și că mai bine ne concentrăm pe prevenție.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, dincolo de reglementări, școala și familia sunt absolut necesare.

Și închei spunând că, în timp ce la alții se iau măsuri, la noi e doar pălăvrăgeală.