“Dragi colegi, CNATDCU este o instituție anacronică și sunt de acord că trebuie desființată. Pentru plagiate, avem comisiile de etică de la toate nivelele. Îmi cer scuze că intervin din afară, nemaifiind rector. Spor în toate! IAPop”, acesta este mesajul postat de Ioan Aurel Pop, președintele Consiliului de Conducere al CNATDCU și președinte al Academiei Române, pe un grup de WhatsApp, în care sunt peste 100 de persoane, rectori din toată țara, precum și foști miniștri ai Educației.
Sorin Cîmpeanu este și el de părere că CNATDCU trebuie înlocuit cu o altă comisie:
Sorin Cîmpeanu a argumentat că, în situaţia în care noul proiect de lege va fi aprobat în actuala formulă, CNATDCU va fi înlocuit cu Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) – care „ar putea prelua şi trebuie să preia” cei mai buni specialişti ai CNATDCU. Această comisie naţională ar urma să verifice existenţa plagiatului în lucrările de doctorat, urmând ca Ministerul Educaţiei să formuleze acţiune în instanţă pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor, a precizat oficialul.
„În prezent, conducerile universităţilor ştiu că dacă «apar erori din perspectiva ştiinţifică sau a eticii», tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe trei paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU şi prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituţiile de învăţământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară. Consiliul General CNATDCU nu citeşte/nu analizează niciodată conţinutul ştiinţific al tezelor de doctorat: se votează strict formal, neexistând nicio situaţie de plagiat ex-ante acordării unui titlu de doctor identificată de membrii Consiliului CNATDCU. Consiliul General CNATDCU votează doar nume şi titlturi de teze! Şi asta deşi HG 681/2011 prevede verificarea de către CNATDCU a conţinutului ştiinţific, inclusiv din perspectiva existenţei plagiatului. Într-o singură şedinţă/sesiune a Consiliului General CNATDCU se validează sute de teze de doctorat care au sute de pagini fiecare, în peste 70 de domenii diferite”, a argumentat Cîmpeanu.
În plus, noua Lege a educaţiei superioare, mai spune Cîmpeanu, prevede înfiinţarea unei alte structuri cu atribuţii în elaborarea şi respectarea standardelor ştiinţifice pentru acordarea titlurilor de doctor şi anume Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor şi Gradelor Universitare (CNSTGU). „Tot noul proiect al Legii învăţământului superior include, pentru prima dată, obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învăţământ ale tuturor programelor de licenţă”, mai spune Cîmpeanu.
Instituția CNATDCU, sub numele de “Comisia superioară de diplome", a fost introdusă pentru controlul politic al sistemului de învățământ în anul 1950, după reforma din 1948, de către Comisarii sovietici și a fost perfecționat în epoca Ceaușescu, de către pro-ruși, cu același scop: controlul politic.
Foarte important de precizat este că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a continuat accelerat aderarea universităților din România la Spațiul European al Învățământului Superior ( EHEA).
Semnarea de către statul român a Declarației de la Bologna și integrarea în acest ",club”, consolidarea mecanismelor de asigurare a calității învățământului superior și reglementarea calificărilor au condus la recunoașterea internațională automată a diplomelor și calificărilor universitare, la nivel internațional.
Universitățile din România sunt recunoscute ca universități respectabile, iar acest lucru este reconfirmat prin apartenența acestora la rețele de universități europene, cu drepturi și obligații egale, alături de mari și respectabile universități din Europa.
De asemenea, universitățile s-au supus unui amplu proces de evaluare externă a studiilor doctorale, realizat cu participarea unor evaluatori internaționali, la standarde europene reglementate de ENQA și ECAR, standarde recunoscute în toate țările membre ale UE.
Cu toate acestea, în prezent, România este singura țară din Uniunea Europeană în care universitațile nu acordă titlul de doctor.
