FMI: România se menține vulnerabilă la șocuri externe

România se menține vulnerabilă la șocuri externe, iar remedierea bilanțurilor nu este încă finalizată, potrivit FMI, care arată în același timp că economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne și externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide.

"În urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne și externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergența a stagnat și infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creștere mai puternică. În același timp, România se menține vulnerabilă la șocuri externe, iar remedierea bilanțurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice – în mod special accelerarea absorbției de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice – de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor ce stat și rezolvarea moștenirilor lăsate de criză în sectorul financiar", se arată într-o declarație a misiunii FMI citată de Mediafax.

Într-o declarație separată transmisă de FMI după misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune că, în pofida progreselor importante înregistrate, unele subiecte rămân deschise și discuțiile vor continua de la sediile FMI și Comisiei Europene în săptămânile următoare.

Premierul Victor Ponta a anunțat luni că Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI și CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituții cerând creșterea abruptă a prețului la gaze pentru populație și CET-uri din aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia.

Experții FMI notează că PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creștere se consolidează. Consumul privat și exporturile puternice au susținut relansarea economică anul trecut, investițiile rămânând în acest timp modeste.

Experții anticipează o creștere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 și de 2,9% în 2016. Principala forță motrice a acestei creșteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat – pe fondul unei creșteri puternice a salariului real, al prețurilor scăzute la petrol și al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.

Pe măsură ce creșterea internă se întărește, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puțin în acest an. Este probabil ca inflația scăzută importată și un output gap ce se menține în domeniul negativ să păstreze inflația considerabil sub ținta vizată în cea mai mare parte a anului 2015.

Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piața financiară mondială sau în zona euro, precum și o perioadă prelungită de creștere lentă și inflație scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei românești.

Datorită comerțului și legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia și Ucraina, efectele directe generate de evoluțiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absența reformelor atât de necesare, continuarea unei absorbții slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii, notează experții FMI.

Creșterea economică potențială este proiectată în prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimează că impulsionarea substanțială a absorbției de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare și de calitate mai bună ar putea majora această creștere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu.

Romania a continuat să își reducă vulnerabilitățile fiscale. În ultimii șase ani România s-a bazat în principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ținta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la așezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă și la întărirea rezistenței finanțelor publice. Pe mai departe, politica fiscală va fi ancorată de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

FMI arată că se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru soluționarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiții publice mai eficiente, determinate de o absorbție mai mare de fonduri UE. În pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte țări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, reflectând o irosire a resurselor cheltuite și o planificare precară pe termen mediu, în pofida unor eforturi ce au fost realizate în scopul mai bune prioritizări a proiectelor.

Totodată, autoritățile își propun ca în anii ce urmează să majoreze în mod permanent cheltuielile dedicate armatei și se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de îmbătrânirea populației precum și cu obligațiile contingente generate de hotărârile judecătorești referitoare la despăgubiri aferente restituirii proprietăților și la alte plăți.

Deci, reformele structurale fiscale vor fi esențiale pentru consolidarea ajustării fiscale. În mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potențial în ciuda unor eforturi de îmbunătățire a administrării fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai bună gestionare și planificare a cheltuielilor publice și o mai bună administrare a proiectelor, în vederea eficientizării și susținerii unei deplasări în cadrul resurselor bugetare către proiectele finanțate din fonduri UE. În același timp, continuarea reformelor în domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sănătății. Până când aceste reforme vor produce rezultate, nu există spațiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale.

Misiunea susține adoptarea în continuare de pași de relaxare în contextul unor anticipații inflaționiste din ce în ce mai scăzute, al unor prețuri la petrol puternic scăzute, al unui output gap persistent negativ și al relaxării monetare a BCE. Misiunea mai recomandă de asemenea o tranziție a conduitei de politică monetară către un regim mai integral de țintire a inflației prin reducerea rolului cursului de schimb în cadrul de politici și continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii. Aceasta ar putea contribui la întărirea clarității semnalelor de politică monetară și a canalului de transmitere.