Descoperire neobișnuită a astronomilor: Nu ne putem explica

O stea pitică albă ultramasivă, care prezintă în atmosfera sa niveluri ''neobișnuit de ridicate' de carbon, a fost descoperită de astronomi, relatează luni Press Association.

Cercetătorii cred că această stea, care este puțin mai mare decât Soarele, s-a format când două pitice albe au fuzionat, în urmă cu aproximativ 1,3 miliarde de ani, și au ''eșuat'' să explodeze într-o supernovă.

Oamenii de știință susțin că această descoperire, publicată în revista Nature Astronomy, dezvăluie o compoziție atmosferică ce nu a mai fost observată anterior de astronomi.

Autorul principal al studiului, doctor Mark Hollands de la departamentul de fizică al Universității Warwick, a declarat: ''Avem o compoziție pe care nu o putem explica prin evoluția normală a stelelor. Singurul mod în care poate fi explicată este prin formarea în urma unei fuziuni a două pitice albe''.

Piticele albe sunt rămășițe ale stelelor care și-au consumat tot combustibilul și au eliminat straturile exterioare.

Numită WDJ0551+4135, această stea a fost descoperită în timp ce astronomii analizau date transmise de telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene (ESA), lansat în 2013.

Echipa a folosit apoi telescopul William Herschel, localizat în Insulele Canare, pentru a analiza lumina emisă de pitica albă și pentru a identifica compoziția chimică a acesteia.

Ei au descoperit că atmosfera stelei avea un nivel neobișnuit de ridicat de carbon.

''Această stea s-a evidențiat ca ceva ce nu am mai văzut niciodată. Ne putem aștepta să vedem un strat exterior de hidrogen, uneori amestecat cu heliu, sau doar o combinație de heliu și carbon. Nu ne așteptam să vedem această combinație de hidrogen și carbon în același timp, întrucât ar trebui să existe un strat gros de heliu la mijloc, care împiedică acest lucru. Când am analizat-o, nu avea niciun sens'', a adăugat Hollands.

În timp ce majoritatea piticelor albe au o masă de aproximativ 0,6 mai mare ca cea a Soarelui nostru, astronomii au descoperit că acesta are o masă de 1,14 ori mai mare decât cea solară, în ciuda faptului că are doar două treimi din dimensiunea Pământului.

Pe baza orbitei sale în jurul Căii Lactee, astronomii cred că steaua are o vechime mai mare decât cea aparentă.

''Poate că cea mai interesantă caracteristică a acestei stele este faptul că trebuie să fi eșuat să explodeze ca o supernovă - aceste explozii uriașe sunt cu adevărat importante în cartografierea structurii Universului, deoarece pot fi detectate de la dimensiuni foarte mari. Cu toate acestea, rămân multe incertitudini cu privire la însușirile sistemelor stelare care ajung la stadiul de supernovă. Pe cât de ciudat ar părea, evaluarea proprietăților acestei supernove 'eșuate', precum și a viitorului său aspect, ne indică multe despre căile către auto-anihilare termonucleară'', a precizat Hollands.