Consiliul European, ședință extraordinară - Ce teme importante se vor discuta la nivel înalt

Această reuniune a Consiliului European are loc după cel de al 24-lea summit UE-Ucraina din 3 februarie, primul de acest gen care a avut loc după izbucnirea războiului din Rusia și de când UE a acordat Ucrainei statutul de țară candidată, în iunie 2022.

Un subiect central pe agenda reuniunii extraordinare din 9-10 februarie este migrația. În acest sens, Consiliul European va evalua punerea în aplicare a concluziilor sale anterioare privind o abordare cuprinzătoare a migrației în conformitate cu principiile și valorile UE, cu accent pe controlul eficient al frontierelor externe, pe acțiunea externă sporită și pe aspectele interne.

La 7 februarie 2023, opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia) au cerut, înaintea summitului UE din 9-10 februarie, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecție a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor și noi acorduri în materie cu țări terțe, conform relatării agenției austriece APA, din 7 februarie.

Scrisoarea, adresată șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului UE, Charles Michel, a fost inițiată de prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, și semnată de omologii săi austriac Karl Nehammer, grec Kyriakos Mitsotakis, leton Krisjanis Karins, slovac Eduard Heger, maltez Robert Abela, eston Kaja Kallas și de președintele lituanian Gitanas Nauseda.

"În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect și folosește în primul rând traficanților cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaților și copiilor. Unele state membre au la fel de multe sosiri și cereri (de azil) ca și în timpul crizei migrației în 2015 și 2016. Autoritățile naționale și locale au dificultăți în a face față afluxului. Situația este profund îngrijorătoare și necesită atenție politică și măsuri concrete urgente", afirmă semnatarii scrisorii, citați de APA, la 7 februarie.

În ceea ce privește agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, liderii Uniunii vor pune în discuție evoluțiile recente în ceea ce privește războiul din Ucraina și sprijinul Uniunii pentru acest stat.

Uniunea Europeană a alocat, sub formă de ajutor umanitar, 523 de milioane de euro sub formă de asistență umanitară, pentru a ajuta civilii afectați de războiul din Ucraina. Această sumă include 485 de milioane de euro pentru Ucraina și 38 de milioane de euro pentru Republica Moldova. De asemenea, statele membre ale UE au mobilizat singure aproape 1,07 miliarde de euro. De asemenea, asistența acordată prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE se ridică la peste 516 milioane de euro. Pe tot parcursul anului 2022, Uniunea a pus la dispoziție asistență macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi și granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro, mai notează site-ul Consiliului.

Referitor la situația economică din UE, ținând seama de noua realitate geopolitică, liderii UE vor discuta la Consiliul European despre cum să asigure pe termen lung competitivitatea, prosperitatea și rolul UE pe scena mondială. În acest sens, ei vor discuta, de asemenea, despre modalitățile de valorificare a întregului potențial al pieței unice a UE, care a stat la baza prosperității Europei de la crearea sa în urmă cu 30 de ani. Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă industriile UE, la reuniune se va trece în revistă un set de măsuri care ar putea ajuta pe termen scurt.

***
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una ordinară și a avut loc la 15 decembrie 2022. Șefii de stat și de guverne din UE au adoptat atunci concluzii privind Ucraina/Rusia, energia și economia, securitatea și apărarea, vecinătatea sudică, relațiile transatlantice și alte subiecte referitoare la Croația, Bosnia și Herțegovina și Iran.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituțiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele șapte instituții ale UE. Astfel, Consiliul definește orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabilește agenda politică, în mod tradițional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituție.

Din Consiliul European fac parte șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituției sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situații menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfășoară și reuniuni informale sau extraordinare ale șefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declarație decât concluzii oficiale.