Potrivit unui comunicat al MAE, Bogdan Aurescu a participat, în calitate de vorbitor, la o dezbatere dedicată gestionării riscurilor, ameninţărilor şi provocărilor de securitate în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în regiunea Mării Negre, şi rolului formatelor regionale, ca Bucureşti 9 (B9) şi Iniţiativa celor Trei Mări (I3M), în contextul participării şefului diplomaţiei române la Conferinţa de Securitate de la Munchen (18-20 februarie 2022).
Dezbaterea, organizată de think tank-ul GLOBSEC sub titlul "V4, B9 and S3: Between a Rock and a Soft Place", i-a mai avut ca vorbitori pe prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, şi pe ministrul de Externe al Croaţiei, Gordan Grlic-Radman.
Evenimentul a abordat situaţia de securitate cu care se confruntă în prezent statele UE şi NATO din Europa Centrală şi de Est, de pe Flancul Estic, la Marea Neagră, precum şi vulnerabilităţile generate de contextul global actual, în corelare cu importanţa cooperării regionale.
De asemenea, dezbaterile din cadrul evenimentului s-au axat pe lecţiile învăţate de statele membre NATO şi UE în vederea întăririi celor două organizaţii, a creşterii coerenţei şi rezilienţei lor şi a partenerilor acestora, mai ales prin raportare la actuala situaţie de securitate din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră.
În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit pe larg la evoluţiile actuale de securitate în regiunea Mării Negre, evocând faptul că aceasta este parte integrantă a securităţii euroatlantice, aspect demonstrat de crizele de securitate din regiune pe parcursul ultimelor decenii, în special cele generate de războiul din Georgia (2008) şi, mai recent, de ocuparea ilegală a Crimeei, din 2014, şi de conflictul din estul Ucrainei.
Aurescu a reiterat poziţia României că actuala criză de securitate de la Marea Neagră nu este doar o criză regională, ci afectează securitatea euroatlantică în ansamblu.
În acest context, ministrul român al Afacerilor Externe s-a referit atât la actele de agresiune şi destabilizare cu care s-a confruntat regiunea în ultimii ani, de factură convenţională ori hibridă, cât şi la încălcările repetate ale principiilor fundamentale de drept internaţional, precum suveranitatea, integritatea teritorială şi libertatea de navigaţie, cu impact negativ asupra oportunităţilor de dezvoltare a regiunii.
Aurescu a subliniat importanţa ca statele din regiune să acţioneze pro-activ şi să coopereze în vederea depăşirii provocărilor, inclusiv în cadrul formatelor consacrate, precum Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor Trei Mări, fiecare având roluri esenţiale în materie de securitate, respectiv inter-conectare şi coeziune.
"Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat prioritatea acordată de diplomaţia română cooperării regionale, în special formatelor Bucureşti 9 (B9) şi Iniţiativei celor Trei Mări (I3M). În ceea ce priveşte formatul B9, iniţiat în 2015 de preşedintele României, Klaus Iohannis şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şeful diplomaţiei române a evidenţiat utilitatea deosebită a acestuia pentru coordonarea actuală între aliaţii de pe Flancul Estic, în scopul contracarării provocărilor actuale şi al formulării de poziţionări comune la nivelul NATO, în sensul întăririi posturii de apărare şi descurajare a Alianţei în această regiune", transmite MAE.
În context, Aurescu s-a referit la reuniunea miniştrilor afacerilor externe B9 găzduită la Bucureşti, la 3 februarie 2022, la iniţiativa sa, avându-i ca invitaţi pe ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian şi pe ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba. De asemenea, ministrul român a reamintit faptul că Formatul B9 a oferit oportunitatea întăririi dialogului la nivel transatlantic în actualul context de securitate, evocând numeroasele ocazii în care administraţia americană a consultat aliaţii de pe Flancul Estic în ultima perioadă, inclusiv la cel mai înalt nivel.
În ce priveşte I3M, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la rolul important jucat de aceasta pentru avansarea cooperării regionale, alături de promovarea stabilităţii, a creşterii economice şi a inter-conectării în Europa Centrală şi de Est.
De asemenea, şeful diplomaţiei române s-a referit la oportunităţile concrete disponibile în cadrul I3M pentru statele participante, subliniind faptul că viziunea pentru viitorul acestui format regional este bazată şi pe oportunităţile de cooperare politică şi strategică, inclusiv la nivel transatlantic, I3M fiind un exemplu cooperare pozitivă care implică statele UE din regiune, UE şi SUA în acest cadru.
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în context, importanţa acordată de România implementării celor două proiecte majore de interconectare- Rail2Sea şi Via Carpathia, cu rol relevant şi în privinţa mobilităţii militare pe Flancul Estic.
Conferinţa de Securitate de la Munchen este un eveniment anual de nivel înalt, axat pe politici de securitate internaţională.
Iniţiată în 1963, Conferinţa a devenit în ultimele decenii cel mai important forum independent pentru dezbaterea şi schimbul de vederi între decidenţii de cel mai înalt nivel - şefi de stat şi de guvern, miniştri de externe şi apărare, personalităţi de prim-rang în domeniul relaţiilor internaţionale şi al afacerilor globale, lideri din lumea de afaceri şi din cercurile academice.
Nu numai numărul foarte mare al participanţilor de rang înalt, ci şi subiectele abordate au transformat Conferinţa într-un moment de referinţă la nivel mondial. De asemenea, în fiecare an, reuniunea oferă o platformă importantă pentru liderii europeni de relaţionare cu reprezentanţi de nivel din Statele Unite ale Americii, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu.
Agenda ediţiei din anul 2022 include teme relevante pentru evoluţiile de securitate actuale, precum: cooperarea transatlantică şi în cadrul NATO, viitorul Uniunii Europene şi apărarea europeană, multilateralism, evoluţii de securitate şi crize şi conflicte în derulare în diferite regiuni (Marea Neagră, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord/Libia, Iran/Irak), controlul armamentelor, noile provocări de securitate (cibernetică, energetică, de sănătate publică, tehnologii emergente), comerţul global.
