„5 soluții pentru apă caldă și căldură în București. Termoficarea nu e doar una dintre cele mai grave probleme pentru Bucureşti, dar este şi o problemă simplă, care ar fi putut fi rezolvată de ani de zile. Atât Nicuşor Dan, cât şi Gabriela Firea au promis că vor aduce apă caldă şi căldură în casele bucureştenilor — amândoi au fost doar un nou duş rece. Gigacaloria costă aproximativ 1000 de lei la Bucureşti şi doar 350 la Oradea. Pentru că Oradea a avut şi are primari competenţi cu soluţii pentru oameni, Bucureştiul a avut parte de cumetrii şi blocaje”, a scris ministrul Energiei pe Facebook.
Sebastian Burduja arată că a prezentat soluţiile mele pentru termoficarea Bucureştiului, în cadrul unei conferinţe de presă la CET Vest, alături de Claudiu Crețu, directorul general ELCEN.
”Ele nu sunt complicate. Costurile la factura bucureştenilor pot fi reduse cu 50-60% într-un singur mandat, iar apa caldă şi căldura nu vor mai lipsi din casele noastre”, precizează Burduja.
Sebastian Burduja prezintă cele cinci soluţii ”simple şi clare”:
”1. Fuziunea dintre ELCEN şi Termoenergetica. Am adoptat un memorandum în Guvern şi am solicitat formal acordul lui Nicuşor Dan pentru această fuziune. Aşteptăm un răspuns, întrucât până acum am primit doar tăcere. Prin integrarea sistemului, costurile vor scădea, ceea ce înseamnă facturi mai mici la întreţinere.
2. A doua soluţie prezentată astăzi (duminică - n. red.), în premieră, vizează problema gazelor necesare pentru producţia de agent termic la ELCEN. Gazele sunt livrate de Transgaz aproape de CET-uri, iar pentru a le aduce efectiv la centrale, bucureştenii au plătit 3,2 miliarde de lei pentru tarifele de distribuţie. Da, aţi citit bine. 3,2 miliarde lei din 2007 până azi. Am găsit o soluţie împreună cu echipa ELCEN, specialişti de la Ministerul Energiei şi cu sprijinul Transgaz pentru a racorda direct cele patru centrale la reţeaua Transgaz, economisind astfel bani pentru toţi bucureştenii, care au plătit până acum din buzunarele lor 50 milioane de euro, în medie, pe an, către distribuitor. În doi ani se pot racorda toate cele patru CET-uri, iar asta se va simţi direct în facturile bucureştenilor. Deja ELCEN a semnat studiul de fezabilitate cu Transgaz pentru racordarea CET Vest. Pentru că Bucureştiul nu mai are timp de pierdut.
3. Modernizarea CET-urilor din Bucureşti. Cu excepţia CET Vest, care a fost modernizat în anii 2000, celelalte CET-uri au nevoie urgentă de investiţii. Vom lansa în curând un apel de finanţare la Ministerul Energiei din Fondul pentru Modernizare pentru CET Progresu şi CET Grozăveşti, 70 şi respectiv 100 de milioane de euro. CET Sud, cel mai mare din Europa, va beneficia de o finanţare de 500 de milioane de euro, printr-o aplicaţie individuală. Aceste investiţii vor însemna costuri mult mai mici de producere a agentului termic şi a energiei electrice, şi o poluare mult redusă.
4. Exploatarea surselor de energie regenerabilă, în special energia geotermală. Prin semnarea unui acord cu Departamentul de Energie al SUA şi obţinerea sprijinului partenerilor strategici, vom realiza un studiu de fezabilitate pentru valorificarea acestei resurse în proximitatea Bucureştiului. Ministerul Energiei va lansa un apel de investiţii prin Fondul pentru Modernizare pentru a integra energia geotermală în sistemul de termoficare al oraşului. Aer mai curat, facturi mai mici.
5. Reabilitarea reţelei de termoficare. Am lansat deja la Ministerul Energiei un apel de 590 milioane de euro pentru modernizarea reţelelor de termoficare, iar vineri am semnat primul contract cu municipiul Suceava. Regula este „primul venit, primul servit”. Până acum, Bucureştiul nu are niciun proiect pregătit. Şi e păcat, pentru că aici termoficarea e cea mai gravă problemă din toată ţara”.
”Facturi mai mici, acces constant la apă caldă şi căldură, un aer mai curat — acestea sunt cele trei mari obiective pe care le am pentru sistemul de termoficare al Capitalei. Soluţii concrete pentru Bucureştiul Viitorului. Repet, lucrurile nu sunt complicate, nu discutăm despre construcţia unei rachete care să ajungă pe Marte…doar despre ce avem de făcut pentru a avea apă caldă şi căldură, la un cost cât mai mic, în casele bucureştenilor”, mai scrie Sebastian Burduja.
