Avertismentul medicilor de familie: Difteria, extrem de contagioasă, „o amenințare” pentru România

Medicii de familie solicită URGENT autorităților să intensifice măsurile de prevenire și să se pregătească pentru combaterea difteriei, pentru că difteria a devenit amenințare pentru România. Ei cer lansarea de urgență a unui program național pentru vaccinarea populației adulte expuse riscului de îmbolnăvire, program care să cuprindă măsuri de susținere/compensare a costurilor pentru vaccin și campanii de informare și conștientizare a populației. Apelul vine în contextul apariției unor cazuri de îmbolnăviri în Ucraina.

„Societatea Națională de Medicina Familiei trage un semnal de alarmă în ce privește amenințarea epidemiologică de la granița de Nord a țării. Măsurile luate de Ministerul Sănătății (MS) până în acest moment sunt bune, necesare însă trebuie completate. Medicii de familie au primit alerte epidemiologice de la direcțiile județene de sănătate publică și MS a dispus achiziționarea de stocuri de ser vaccinal împotriva difteriei”, afirmă medicii de familie.

„Medicii de familie din România își arată disponibilitatea de a se implica cu seriozitate în campania de prevenire a apariței și răspândirii difteriei. De altfel noi, medicii din prima linie, am început deja să informăm populația și să recomandăm măsuri de prevenție.”, declară dr. Dina Mergeani, președinte SNMF.

Argumentele pentru o astfel de solicitare sunt:

– Difteria este o boală prevenibilă prin vaccinare pentru care, în România, se face imunizare din 1960. Ultimul vaccin din Programul Național de Vaccinare care conține anatoxina difterică se administrează la 14 ani iar perioada de protecție în fața bolii este de 10 ani în medie. În lipsa administrării unui rapel la toți adulții de peste 24 de ani se creează condițiile apariției unei populații receptive, expuse riscului de îmbolnăvire;

– Ca o consecință a fenomenului de „reticență la vaccinare” înregistrat în ultimul deceniu, există un procent important de copii și tineri care au vârsta până în 24 de ani fără schemă completă și protecție optimă pentru că părinții nu au respectat programul național de imunizare;

– În România se folosește un vaccin care se utilizează în toată Europa și care poate fi administrat și adulților. Vaccinul asigură protecție în același timp și față de tetanos (boală cu evoluție extrem de gravă chiar și cu tratament specific) și față de tusea convulsivă (din ce in ce mai des întâlnită la nivel global);

– În statele civilizate, vaccinarea împotriva difteriei se face periodic, și după vârsta copilăriei, prin programe naționale.

„Este evident că doar printr-un efort național putem face față unei amenințări atât de mari precum o epidemie de difterie. Noi, medicii de familie, avem un rol foarte important în depistarea bolii însă prevenția, în care deja suntem direct implicați, poate fi făcută doar prin deciziile și implicarea autorităților, cu costurile de rigoare. O investiție în prevenția primară, mai ales când amenințarea a devenit evidentă, este o inițiativă obligatorie”, atrag atenția reprezentanții medicilor de familie.

SNMF pune la dispoziție un afiș informativ pentru marele public, în legătură cu amenințarea epidemiologică pe care o reprezintă difteria. Afișul prezintă într-un limbaj accesibil pentru pacienți date despre boală, simptome, prevenție

(Afișul informativ se află in galeria FOTO a articolului)

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile recomandă populației vaccinarea împotriva difteriei.

ATENȚIE! Chiar dacă ați fost vaccinați în copilărie, dar nu ați fost făcut rapel în ultimii 10 ani, vaccinarea este recomandată!

Recomandarea se bazează pe faptul că în Ucraina au fost confirmate cazuri de difterie în 2019 (potrivit informările postate pe site-ul Ministerului Sănătății din Ucraina). Au fost identificate cazuri de difterie și în regiunile Zakarpattia și Chernivetsika, au granița comună cu Nordul României. Reamintim că România are 5 județe de graniță cu Ucraina (Botoșani, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Tulcea).

Difteria se răspândește cu ușurință între oameni prin contact direct sau prin aer, prin tuse sau strănut. Difteria este o boală infecțioasă cu potențial mortal, cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Simptomele debutează de regulă la 2-5 zile după expunere și încep cu durere în gât și febră. În cazuri severe, bacteria produce o toxină, care în final produce complicații (ce pot include probleme renale, probleme de sângerare din cauza trombocitelor sau chiar lezarea mușchiului cardiac).

Singura modalitate de prevenire a difteriei este vaccinarea specifică.

Ministerul Sănătății a mai cerut direcțiilor de sănătate publică să evalueze de urgență situația acoperirii vaccinale pentru difterie, astfel încât să fie identificate zonele cu o mai slabă acoperire pentru a interveni cu acțiuni de recuperare la vaccinare a copiilor.

Ministerul Sănătății cere intensificarea supravegherii și ser antidifteric de la Unifarm

În urmă cu o săptămână, Ministerul Sănătății a anunțat săptămâna trecută că a cerut direcțiilor de sănătate publică din județele Botoșani, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Tulcea intensificarea supravegherii difteriei, după apariția unor cazuri de îmbolnăvire în Ucraina.

Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, a dispus, încă din 1 noiembrie, direcțiilor de sănătate publică din județele Botoșani, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Tulcea intensificarea activității de supraveghere a difteriei, ca urmare a comunicărilor  privind evoluția unor cazuri de îmbolnăvire în Ucraina, se arată într-un comunicat de presă transmis de MS.

„De asemenea, Ministerul Sănătății a cerut INSP să distribuie prin direcțiile de sănătate publică tututror medicilor de familie și unităților sanitare din județe definiția de caz pentru difterie, precum și obligația de a informa imediat telefonic asupra cazurilor suspecte la DSP județeană, care va raporta cazul la INSP-CNSCBT și va demara ancheta epidemiologică”, scrie în comunicatul MS.

ALERTĂ LA GRANIȚA CU ROMÂNIA. SUNT VIZATE JUDEȚELE DIN NORD

Ministerul Afacerilor Române îi sfătuiește pe cetățenii români care călătoresc în Ucraina să se vaccineze împotriva difteriei.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis alertă de difterie pe 8 noiembrie și  a atras atenția cetățenilor români care care călătoresc în Ucraina să se vaccineze împotriva difteriei. MAE a transmis celor care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Ucraina că au fost confirmate cazuri de difterie în acest an în regiunile Zakarpattia și Chernivtsi, care se învecinează cu județele din nordul României.

Românii care trăiesc în județele Satu Mare, Maramureș, Suceava și Botoșani, care au drum spre Ucraina, sunt în primul rând vizați de această alertă de călătorie emisă de MAE.

Alertă la granița cu Ucraina. MAE recomandă românilor să se vaccineze

Autoritățile din Ucraina se afllă în stare de alertă încă din vară, când au început o amplă campanie de vaccinare. În 29 octombrie 2019 medicii raportau un număr record de 20 de cazuri de difterie în țara vecină.

În Ucraina, în perioada 1992-1997, în regiunea Cernăuți au fost înregistrate 92 de cazuri de difterie, iar 12 persoane au murit atunci din cauza acestei boli.

DIFTERIA

Difteria este о boală acută infecțioasă și contagioasă, caracteristică doar omului. Această boală infecțioasă este produsă de bacilii difterici toxigeni. Difteria se răspândește ușor și este provocată de Corynebacterium diphteriae. Toxina produsă poate să afecteze inima, rinichii și sistemul nervos. Difteria se caracterizează printr-o evoluție deosebit de severă, potențial letală. În cele mai grave situații, toxina absorbită de organism poate duce la miocardită, nevrită și poate afecta mai multe organe importante precum rinichii sau ficatul.  Calea de transmitere este cea aeriană. Cea mai bună măsură de prevenție este vaccinarea împotriva acestei afecțiuni.

Alertă de DIFTERIE la granița României!

Citește AICI tot ce trebuie să știi despre difterie

Ce reprezintă difteria?

Difteria reprezintă о boală acută infecțioasă și contagioasă caracteristică doar omului (antroponoză). Această boală infecțioasă este produsă de către bacilii difterici toxigeni. Difteria se caracterizează printr-o evoluție deosebit de severă, potențial letală. Calea de transmitere este cea aeriană. Difteria se caracterizează clinic prin inflamație fibrinoasă la poarta de intrare, intoxicație și complicații din partea sistemelor cardiovascular, nervos și renourinar. Difteria nu lasă imunitate de durată.

Când a devenit cunoscută difteria?

DIFTERIE. Difteria este cunoscută omenirii de la începutul e.n. Însă a fost descrisă pentru prima dată în secolul XVI de către spanioli. Descrierea s-a bazat pe observațiile făcute de către medici, deoarece difteria era larg răspândită în acel moment. Boala a fost numită inițial „garotillo” – ștreangul sugrumatului, caracteristic fiind fenomenul de asfixie și decesul bolnavului. Bretoneau a descris detaliat în anul 1815 clinica bolii. Pentru prima dată el a folosit termenul „difterit” din grec. diphtheron înseamnă membrană. Termenul a fost înlocuit de către Trousseau în 1846 în „difterie”, utilizat până în prezent pentru desemnarea acestei boli infecțioase.

În Germania (1890), de către Behring a fost obținut serul antidifteric, cu care s-a tratat primul bolnav de difterie. Datorită acestei invenții a primit premiul Nobel. În 1923 Ramon, în Franța a obținut anatoxina, un mijloc de prevenire a îmbolnăvirilor prin difterie.

DIFTERIE. Care este etiologia difteriei?

Agentul patogen al difteriei este Corynebacterium diphtheriae, un bacil polimorf aerob, Gram (+). C. diphtheriae face parte din genul Corynebacterium, acesta include și alte specii de corynebacterii (C. ulcerans, C. pseudotuberculosis). Doar C. diphtheriae are o capacitate toxigenă și potențial patogenă pentru om.

Cultural și biochimic C. diphtheriae poate fi diferențiat în 3 biotipuri:

· gravis (forma R) – cel mai virulent și toxigen;
· intermedius (forma intermediară) – toxigen facultativ;
· mitis (forma S) – netoxigen.

C. diphtheriae este rezistent în mediul extern, la uscare și temperaturi scăzute. Rezistă până la două săptămâni pe obiectele mediului înconjurător, iar în apă și lapte – 6-20 zile. C. diphtheriae rezistă în membranele difterice uscate la temperatura camerei până la 5-6 luni, iar în solul uscat – 3-5 luni. Bacilul difteric este distrus la fierbere timp de 1 minut. Este sensibil și la acțiunea razelor ultraviolete, a apei oxigenate de 10%, a alcoolului și a dezinfectantelor cu conținut de clor.

Cum se transmite difteria?

Sursa de agent patogen este reprezentată de către omul bolnav sau purtător de C. diphtheriae: convalescenți și sănătoși (imuni). Incubația este de 1-7 zile. Bolnavul este contagios pe tot parcursul bolii, din prima zi.

Modul de transmitere al difteriei este respirator. Contaminarea poate avea loc:

· Direct – pe cale aerogenă: prin picături de salivă, secreții nazofaringiene infectate, particule de praf contaminat;

· Indirect – prin mâini și obiecte de uz contaminate cu secreții – jucării, veselă;

· Prin alimente contaminate (excepțional), de către persoanele purtătoare de C. diphtheriae;
·
În difteria cutanată – prin contact direct cu bolnavii care au ulcere difterice cutanate.

În organismul omului C. diphtheriae se localizează la poarta de intrare – în mucoasa orofaringiană, nazofaringiană, laringe, conjunctive, tegumente lezate, ureche. Doar aici se multiplică secretând o toxină puternică și nu pătrunde în sânge. Toxina difterică rapid se fixează pe diverse celule. Ea blochează ireversibil sinteza proteică și cauzează leziuni degenerative în organe. Toxina difterică are afinitate față de miocard, țesutul nervos și rinichi. Astfel va determina miocardită toxică, nevrită toxică, nefroză toxică și leziuni de degenerescență.

Care factori favorizează difteria?

Factorii favorizanți sunt:

· suprapopularea încăperilor;

· colective de copii;

· scăderea imunității populației;

· lunile reci ale anului;

· nivelul înalt de portaj a C. diphtheriae în populație;

· procesele migratorii ale populației.

Care sunt formele clinice ale difteriei?

Formele clinice în difterie (în funcție de localizare):

· difteria faringoamigdaliană (angina difterică, orofaringiană) – 86-90%;

· difteria laringiană (crupul difteric);
· difteria nazală;

· alte localizări (difteria tegumentară, conjunctivală, otică, genitală).

Care este simptomatologia în difteria faringoamigdaliană?

Invazia durează aproximativ 2 săptămâni, de la prima manifestare – tusea. Va evolua cu afebrilitate sau febră moderată, rar cefalee și dureri discrete în gât.

În perioada de stare vor apărea:

Modificări locale:

· Eritem faringian și cervical – pentru forme toxice;

· Amigdalele tumefiate cu membrane false de culoare albă-surie sau gălbuie, consistente, dure, extrem de aderente, încercarea de detașare se soldează cu sângerare locală;

· După îndepărtare membranele se refac rapid;

· Ganglionii limfatici regionali sunt tumefiați și sensibili.

Semne generale:

· Semne de intoxicație cu febră și frisoane;

· Cefalee;

· Astenie;

· Dureri la deglutiție.

DIFTERIE. Angina difterică evoluează ca o angină lacunară sau foliculară. Dacă serul antidifteric se va introduce precoce, febra va scădea în 24 de ore, falsele membrane vor dispărea în aproximativ 3-4 zile. La majoritatea bolnavilor difteria faringoamigdaliană evoluează ușor, însă la alții în a doua – a treia săptămână de boală pot apărea complicații specifice grave, uneori fatale.

Care este simptomatologia în difteria laringiană?

Difteria laringiană (primară sau secundară) se caracterizează prin:

· Debut treptat, cu tuse lătrătoare, aspră;

· Voce răgușită, apoi afonie;

· Respirație șuierătoare, zgomotoasă;

· Insuficiența respiratorie;

· Tiraj suprasternal, supraclavicular și intercostal;

· În formele asociate (crupul secundar) – angina cu membrane false.
· Membranele false se pot extinde descendent, ducând la traheobronșită difterică cu caracter obstructiv.

Care este simptomatologia în difteria nazală?

Difteria nazală (primară sau secundară) se caracterizează prin:

· Rinită cu exudat seros sau serosanguinolent;

· Cruste hemoragice și membrane false;

· Erodarea narinei și a tegumentului învecinat.

Care este simptomatologia în difteria conjunctivală?

Difteria conjunctivală se caracterizează prin:

· False membrane;

· Edem și hiperemie conjunctivală;

· Edem palpebral.

Procesul poate fi unilateral și bilateral.

Care este simptomatologia în difteria cutanată?

DIFTERIE. Difteria cutanată se caracterizează prin:

· Plăgi;

· Excoriații;

· Diverse leziuni, cu edem și membrane fibrinoase.

Care sunt complicațiile difteriei?

Complicațiile în difterie pot fi:

· Mecanice: hernii inghinale, ombilicale, diafragmale;

· Hemoragice: conjunctivale, palpebrale, suprarenale;

· Cardiovasculare: miocardita precoce și tardivă;

· Pulmonare: emfizem subpleural, pneumotorax spontan;

· Nervoase:

precoce (paralizia vălului palatin);

tardive (paralizii ale nervilor oculomotori, cu slăbirea sau pierderea reflexelor de acomodare (n. ciliaris); paralizii ale n. facialis, n. abducens (strabism), paralizii ale mușchilor faringieni, laringieni și respiratori; encefalită prin mecanism mixt alergic-hipoxic-toxic);

Dintre alte complicații se pot întâlni: nefroza toxică (necroza tubulară), apneea cu stop respirator, suprainfecțiile bacteriene.

Cum se poate diagnostica difteria?

Diagnosticul pozitiv în difterie:

· pe baza anchetei epidemiologice (contact cu, copii sau adulți care tușesc persistent);

· pe baza tabloului clinic (simptomatologiei) și a anamnezei ( lipsa vaccinării la copiii care au trecut de vârsta respectivă);

· pe baza datelor paraclinice.

Orice angină cu depuneri de pe amigdale va necesita examinări bacteriologice la difterie. Izolarea C. diphtheriae va confirma diagnosticul de difterie. Rezultatul negativ al cercetării bacteriologice sau depistarea bacililor difterici atoxigeni nu permit anularea diagnosticului de difterie. Ultimul poate fi indus de o stare de portaj de C. diphtheriae atoxigeni la un bolnav cu difterie.

DIFTERIE. Se vor utiliza:

· Reacția de latex aglutinare pentru determinarea toxinei difterice în serul pacientului;

· Examenele serologice: reacția de hemaglutinare indirectă cu diagnostic eritrocitar anatoxinic specific, analiza imuno – enzimatică, reacția de polimerizare în lanț (PCR);

· Reacția de imunofluorescență directă pentru recunoașterea antigenelor bacteriene, pe frotiul de spută;

· La Analiza generală a sângelui: leucocitoză cu limfocitoză, VSH normal sau puțin modificat.

Diagnosticul diferențial se face cu:

· Inhalarea de substanțe iritante sau de corpi străini;

· Crize de astm bronșic alergic;

· Astm cardiac nocturn la persoanele de vârstă înaintată;

· Traheobronșite virale;

· Tuse spastică, etc.

DIFTERIE. Cum se poate trata difteria?

· Spitalizare de urgență, în special a cazurilor severe și complicate;

· Dietoterapie: alimente nutritive rapid digerabile, care nu vor stagna în stomac;

· Tratament simptomatic cu sedative, antiemetice, antiinflamatorii nesteroidiene;

· Tratament etiologic:

– Ser antidifteric sau antitoxină difterică (mii de unități antitoxice):

În angina difterică localizată – 10-20 (doza pentru prima administrare), 10-50 (doza pentru cura de tratament);

În angina difterică difuză– 30-50 (doza pentru prima administrare), 50-70 (doza pentru cura de tratament);

În angina nazală localizată – 10-15 (doza pentru prima administrare), 20-30 (doza pentru cura de tratament);

În difteria localizată: faringoamigdaliană, laringiană, nazală serul antidifteric se va administra o dată, dacă bolnavul a fost internat în primele 1-2, maxim 3 zile și se va repeta în cazul tratat tardiv (durata 3-4 zile).

DIFTERIE. Tratamentul cu antibiotice se va alege conform ANTIBIOTICOGRAMEI!!! Se preferă:

– Eritromicina se administrează parenteral câte 40-50 mg/kg (maximum 2 g. pe zi) sau per oral în 4 doze pe zi;
– Penicilina se administrează intramuscular câte 50-100 mii U/kg pe zi în 2 prize;
– Tratamentul va dura 10-14 zile.