Filmul complet al primei zile din vizita Papei Francisc în România

 
Papa Francisc în România  Papa Francisc în România 

Moment istoric pentru România. Papa Francisc și-a început vizita de trei zile în țara noastră, desfășurată sub motto-ul „Să mergem împreună”. ”Aduc un omagiu sacrificiului atâtor fii și fiice ai României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor și muncii lor, îmbogățesc țările în care au emigrat, iar prin roadele efortului lor își ajută familiile rămase în patrie”, a spus Sfântul Părinte, în cuvântarea sa de la Palatul Cotroceni.

Realitatea TV și Realitatea.net urmăresc pas cu pas "călătoria apostolică" pe care Papa Francisc o efectuează în România în zilele 31 mai – 2 iunie 2019 la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj, sub genericul "Să mergem împreună!". Imagini LIVE AICI.

Papa Francisc a mers, vineri seara, după Sfânta Liturghie în Catedrala Catolică Sfântul Iosif, cu papamobilul pe străzile Capitalei, fiind ovaţionat de zeci de mii de oameni, deşi în Bucureşti plouă torenţial.

„Sfântului Duh îi place să modeleze unitatea din cea mai frumoasă şi armonioasă diversitate”, este mesajul din vizita din România postat pe contul de Twitter al Papei Francisc, cu etichetele ”#ApostolicJourney #Romania”.

La plecarea de la Palatul Cotroceni, Sanctitatea sa a rupt barierele de protocol. A coborât din mașină și a mers către mulțimea care se afla pe platoul Marinescu. Un moment care nu se afla în programul stabilit până la ultimul detaliu al Papei Francisc. Aproape de porțile Palatului Cotroceni, Sfântul Părinte le-a făcut semn însoțitorilor să oprească, iar primii la care s-a dus au fost copiii.

UPDATE 20:00 - Papa a fost așteptat de mii de pelerini, în ciuda ploii torențiale care a început să cadă în București. 

UPDATE 18:00 - Papa a ajuns la Catedrala Sfântul Iosif, unde va participa la Sfânta Liturghie.  

UPDATE ora 17:00 - Papa a ajuns acum la Catedrala Mântuirii Neamului, unde este primit cu pâine și sare. Suveranul Pontif este aplaudat de miile de credincioși veniți special pentru a-l vedea pe Sfântul Părinte. 

UPDATE ora 15:45 - Papa a ajuns la Palatul Patriarhal.

Sfântul Părinte este la această oră la Patriarhia Română, unde s-a întâlnit cu Preafericitul Daniel și cu membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române

UPDATE Ora 15:00 - Papa Francisc este așteptat la Patriarhia Română. 

Sfântul Părinte este așteptat la 15.45 la Patriarhia Română, unde se va întâlni cu Preafericitul Daniel și cu membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. 

După Patriarhie, Papa Francisc va ajunge și la Catedrala Mântuirii Neamului. Aici îl vor aștepta mii de credincioși pe care Sfântul Părinte îi va saluta.

"E important să recunoaștem numeroșii pași înainte făcuți de România, chiar cu mari dificultăți". Acesta a fost unul din principalele mesaje ale Suveranului Pontif la Palatul Cotroceni.

Papa Francisc s-a aflat acolo pentru aproape două ore. Două ore pline de emoţie. A fost primit cu onoruri militare și întâmpinat de Klaus și Carmen Iohannis dar şi de enoriaşii săi preferaţi, copiii şi tinerii,

Palatul Cotroceni a fost prima oprire a Papei Francisc după ce a păşit pe pământ românesc. Şeful statului l-a întâmpinat pe Suveranul Pontif alături de soţia sa, Carmen. Din delegaţia care l-a primit pe sfântul părinte au făcut parte toţi consilierii prezidenţiali şi de stat. La palat, Papa Francisc a avut întâlniri cu preşedintele Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă, cu autorităţile române, cu reprezentanți ai societății civile şi cu cei ai corpului diplomatic.

Suveranul Pontif a fost aşteptat la Cotroceni şi de enoriașii săi preferați, copiii. Papa a fost salutat, pe platoul de ceremonii, de un grup de copii şi tineri de la Consiliul Naţional al Elevilor, Alianţa Naţională a Studenţilor din România, Consiliul Tineretului din România, Şcoala Concordia, de la corurile Cantus Mundi şi Madrigal, Cercetaşii României şi Asociaţia Naţională a Surzilor din România, care au fluturat steguleţe ale României.

UPDATE ora 13:24 - Papa Francisc a susținut un discurs la Cotroceni:  

Adresez salutul meu cordial si multumirile mele Domnului Președinte și Doamnei Prim-Ministru pentru invitația de a vizita Romania și pentru amabilitatea cuvintelor de bun venit adresate mie si in numele celorlalte Autoritați naționale și al iubitului dumneavoastra popor. Îi salut pe Membrii Corpulului Diplomatic și pe reprezentantii societatii civile adunati aici.

Cu deosebit respect adresez salutul meu Prafericirii Voastre, Părinte Patriarh Daniel, precum și Mitropoliților și Episcopilor Sfântului Sinod , si tuturor credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane. Îi salut cu drag pe episcopii, preotii, persoanele consecrate și pe toți membrii Bisericii Catolice, la care vin pentru a confrima în credință și pentru a-I încuraja în drumul lor de viață și de mărturie creștină.

Mă bucur să mă aflu în frumoasa dumneavoastră țară, la douăzeci de ani de la vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea , în momentul în care România, pentru prima data de când face parte din Uniunea Europeana, deține în acest semestru Președinția Consiliului European.

Momentul acesta este potrivit pentru a avea o privire de ansamblu asupra celor treizeci de ani de cand Romania s-a eliberat de un regim care oprima libertatea civilă și religioasa și o izola de celelalte europene și care, pe lângă acestea, dusese la stagnarea economiei și la epuizarea forțelor sale creatoare.

În acest timp, Romania s-a angajat să-si construiasca un proiect democratic prin intermediul pluralismului fortelor politice și sociale și prin dialogul lor reciproc, avand drept scop recunoasterea esentiala a libertății religioase și integrarea deplină a țării în scenariul international mai larg.

E important să recunoastem ca in mijlocul unor mari dificultati si lipsuri, Romania a facut multi pași înainte pe acest drum. Voința de a progresa in diferitele sectoare ale vietii civile, sociale și științifice a descatusat multe energii și inventivitate, a eliberat numeroase forte creative, altă data ținute captive, și a dat un nou avânt multor initiative, împingând țara spre secolul al XXI-lea.

Vă încurajez să continuați munca de consolidare a structurilor și a instituțiilor necesare, nu doar pentru a răspunde aspirațiilor legitime ale cetățenilor, dar și pentru a stimula și a crea condițiile ca poporul dvs să-și manifeste întreg potențialul și ingeniozitatea de care știm că este capabil.

Trebuie să recunoaștem totodată că transformările generate de deschiderea spre o nouă eră au atras cu sine – odată cu beneficiile - și apariția unor inevitabile hopuri de depășit și a unor consecințe nu întotdeauna ușor de rezolvat pentru a păstra stabilitatea socială și pentru buna administrație a teritoriului.

Mă refer în primul rând la fenomenul emigrației care a angrenat mai multe milioane de persoane care și-ai lăsat casa și patria pentru a căuta noi oportunități de lucru și de viață demnă. Mă gândesc la depopularea atâtor sate care, în câțiva ani, s-au văzut părăsite de o parte considerabilă a locuitorilor lor, îmi închipui consecințele pe care toate aceste fenomene le pot avea asupra calității vieții, în acele locuri, și la slăbirea celor mai bogate rădăcini culturale și spirituale ale voastre care v-au întărit în timp de încercare.

Aduc un omagiu sacrificiului atâtor fii și fiice ai României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor și muncii lor, îmbogățesc țările în care au emigrat, iar prin roadele efortului lor își ajută familiile rămase în patrie.

Pentru a înfrunta problemele acestei noi faze istorice, pentru a individualiza soluții eficiente și a găsi puterea de a le pune în practică, trebuie să crească colaborarea pozitivă a forțelor politice, economice, sociale și spirituale.

E necesar ca toți să meargă împreună și să-și propună cu hotărâre să nu renunțe la vocația cea mai nobilă la care Statul trebuie să aspire: să se îngrijească de binele comun al poporului său. A merge împreună, ca mijloc de construire a istoriei, impune noblețea de a renunța la ceva din viziunea proprie sau din interesul specific personal în favoarea unui plan mai amplu, astfel încât să se creeze o armonie care să permită înaintarea sigură spre țeluri comune.

În felul acesta se poate construi o societate care să-i includă pe toți, în care fiecare, punându-și la dispoziție propriile talente și competențe, printr-o educație de calitate și muncă creativă, participativă și solidară, să devină protagonist al binelui comun.

O societate în care cei mai slabi, cei mai săraci și cei din urmă să nu fie considerați nedoriți, obstacole care împedică ,,mașina” să meargă, ci cetățeni și frați care trebuie integrați în totalitate în viața civilă. Ba mai mult, sunt văzuți drept cea mai sigură dovadă a bunătății reale a modelului de societate care se construiește.

De fapt, cu cât o societate se preocupă mai mult de soarta celor mai dezavantajați, cu atât mai mult se poate numi cu adevărat civilă. Toate acestea trebuie să aibă un suflet și o inimă și o clară direcție de mers, care să nu fie impusă de rațiuni extrinseci sau de puterea nestăpânită a centrelor financiare la nivel înalt, ci de conștiința cetralității persoanei umane și a drepturilor sale inalienabile.

Pentru dezvoltarea armonioasă viabilă, pentru activarea concretă a solidarității și a carității, pentru sensibilizarea forțelor sociale, civile și politice în vederea binelui comun, nu e suficient să actualizăm teoriile economice, nici nu sunt de ajuns abilitățile tehnice și profesionale, atât de necesare de altfel. Odată cu condițiile materiale, este necesar să dezvolte sufletul poporului vostru.

În acest sens, Bisericile creștine pot ajuta la recuperarea și alimentarea inimii vii din care să izvorască o acțiune politică și socială întemeiată pe demnitatea persoanei și angajată cu loialitate și generozitate în favoarea binelui comun al colectivității. În același timp, ele se străduiesc să devină un reflex credibil și o mărturi atractivă a acțiunii lui Dumnezeu, promovând între ele o adevărată prietenie și colaborare.

Biserica Catolică doreste să se situeze în această matcă, vrea să contribuie la dezvoltarea societății, dorește să fie semn de armonie, speranță și unitate și să se pună în slujba demnității umane și a binelui comun.

Are intenția de a colabora cu autoritățile și cu celalalte Biserici, cu toți bărbații și femeile de bunăvoință, pentru a merge împreună și pentru a-și oferi talanții în slujirea întregii comunități.

Biserica Catolică nu este străină, ci e pe deplin părtașă la spiritul național, după cum o arată și participarea credincioșilor săi la formele destinului națiunii, la crearea și dezvoltarea structurilor de educație integrală și la formele de asistență specifice unui Stat modern. De aceea, ea dorește să contribuie la clădirea societății și a vieții civile și spirituale în acest pămant frumoa al României.

Domnule președinte, dorind României prosperitate și pace, invoc asupra Dumneavoastră, asupra familiei Dumneavoastră, asupra tuturor celor prezenți și asupra tuturor locuitorilor acestei țări belșugul binecuvântărilor divine.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

UPDATE ora 13:12 - Discurscul președintelui Iohannis:

Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de Președinte al României și în numele tuturor românilor, să vă primesc la București, la Palatul Cotroceni, și să vă urez «Bun venit în România!».

Vă veți afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, și sunt convins, Sfinte Părinte, că în București, la Iași, la Șumuleu Ciuc și la Blaj veți fi întâmpinat cu cea mai mare căldură.

Veți putea cunoaște țara pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a denumit-o, atât de frumos, «grădina Maicii Domnului».

La rândul nostru, ne vom bucura să fim gazdele Episcopului Romei, locul rădăcinilor noastre de limbă și de credință.

Vizita Sanctității Voastre are loc într-o săptămână care, pentru credincioșii catolici, se află între Înălțare și Rusalii, iar pentru credincioșii ortodocși precedă Prăznuirea Înălțării Domnului.

La finalul vizitei sale în România, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat, la 9 mai 1999, un puternic mesaj de încredere în viitorul țării noastre, în vocația sa europeană, în rolul civilizației noastre de punte între Occident și Orient. Astăzi, vă pot mărturisi că mesajul primit atunci a rodit, iar România și-a regăsit destinul în familia Europei unite. În urmă cu mai puțin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forță de românii din țară și de cei din străinătate.

Diplomația pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator și de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetățenii României privesc vizita Sanctității Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptății și la o lume a iubirii dintre oameni.

În această perioadă, România își exercită primul mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Așa cum ați subliniat în diferite ocazii, trebuie să avem grijă de casa noastră – Europa.

Am avut privilegiul de a-i găzdui pe liderii europeni la Sibiu, pe 9 mai, chiar de Ziua Europei, pentru un important moment de reflecție asupra viitorului Europei. Vă împărtășesc cu satisfacție că, prin Declarația politică adoptată la Summitul de la Sibiu, națiunile europene și liderii Europei și-au reafirmat cu claritate voința de a lucra împreună pentru o Europă reunită în pace și democrație, o singură Europă, condusă de valorile și libertățile sale.

Sanctitatea Voastră,

Cetățenii României au cunoscut direct tragica experiență a totalitarismului, lipsa libertății, înstrăinarea forțată de valorile creștine. Vizita Sanctității Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri și la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exercițiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertății de expresie și conștiință.

Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă și fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităților naționale.

Beatificarea episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, este și un înalt omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat în perioada comunistă pentru libertate și pentru credință.

Vizita Sanctității Voastre are și o semnificație majoră pentru relațiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Relațiile politico-diplomatice dintre România și Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare. În ziua aniversării a 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice bilaterale, respectiv la 15 mai 2015, ne-am întâlnit, Sfinte Părinte, și am avut atunci onoarea de a vă adresa invitația de a vizita țara noastră.

Sanctitatea Voastră,

Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de conviețuire pașnică, de modele de dialog între majoritate și minorități, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranței și a respectului reciproc.

România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat și asigură respectarea drepturilor persoanelor aparținând celor 20 de minorități naționale istorice de pe teritoriul său.

Pusă sub semnul generozității, al solidarității sociale şi al înțelegerii dintre civilizații, misiunea pe care o desfășurați în lume este bine-cunoscută și apreciată în țara noastră.

În bisericile catolice de rit latin și oriental, în bisericile ortodoxe, în cele ale altor culte creștine, ca de altfel și în locurile de rugăciune ale celorlalte culte recunoscute prin lege în România, sunt la loc de cinste valorile care își au izvorul în iubirea aproapelui, la care Sanctitatea Voastră face apel de fiecare dată. Împărtășirea acestui dar este temelia bunelor relații dintre culte în țara noastră.

În România, țară cu o populație majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertății religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc. Acest climat se oglindește binefăcător și în ospitalitatea pe care Biserica Catolică o oferă în Europa diasporei noastre, pentru care doresc să vă mulțumesc în mod deosebit!

Sanctitatea Voastră,

Mesajele Sanctității Voastre îndeamnă la empatie și acțiune în fața sărăciei, violenței, migrației, fragilizării comuniunii sufletești dintre oameni, agresării mediului sau consumerismului. Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate și responsabilitate ale Sanctității Voastre. Pășim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii și a împlinirii umane, o grădină a Maicii Domnului pentru toți, spre care trebuie «Să mergem împreună!».

”În toată țara, veți fi primit cu căldură”, a completat șeful statului. 

UPDATE ora 12:50 - Papa Francisc are o întâlnire cu autoritățile statului român. La aceasta participă inclusiv premierul Viorica Dăncilă, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și noul președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. 

UPDATE ora 12:35 - Papa Francisc discută față în față cu președintele Klaus Iohannis. 

UPDATE ora 12:25 - Papa, împreună cu Klaus Iohannis, a salutat Garda de Onoare. ”Bună ziua”, a spus Papa Francisc. 

UPDATE ora 12:22 - Papa a ajuns la Cotroceni. Sfântul Părinte a fost întâmpinat de președintele Klaus Iohannis și de soția acestuia, Carmen Iohannis. 

Papa Francisc a fost salutat de Garda de Onoare.

Primul eveniment la care participă Papa Francisc în România este ceremonia oficială de primire de la Cotroceni. Suveranul Pontif se va întâlni tot acolo și cu premierul României, cu președinții Camerei și Senatului, dar și cu reprezentanți ai societății civile.

UPDATE ora 12:05 - Papa Francisc este salutat de mii de români, în drumul său către Cotroceni. 

Câteva mii de oameni s-au adunat pe Bulevardul Kiseleff și pe Calea Victoriei.

Papa merge în mașină cu geamul deschis, salutând oamenii.

UPDATE ora 11:45 - Papa Francisc a plecat spre Cotroceni.

UPDATE ora 11:30 - Papa Francisc a fost întâmpinat de președintele Klaus Iohannis.

(w500) <p>Papa Fr

(w500) <p>Papa Fr

(w500) <p>Papa Fr

(w500) <p>Papa Fr

 (w500)

UPDATE ora 11:10 - Papa Francisc a aterizat pe Aeroportul Otopeni 

 (w500)

UPDATE ora 11:05 - În foarte scurt timp, Papa Francisc va pași pentru prima dată pe pământ românesc. Avionul care-l aduce în țara noastră pe Sfântul Părinte este așpteptat să aterizeze de la Roma în scurt timp.

Pe aeroportul Henri Coandă din București s-au strâns sute de pelerini veniți din București, din țară, dar și din străinătate, că să-l întâmpine pe Papa.

La ora 11.25, pe aeroport este programată ceremonia de bun venit. De la aeroport, Papa va pleca la Palatul Cotroceni, unde va fi întâmpinat de președintele Klaus Iohannis.

Se va întâlni acolo cu autoritățile, cu societatea civilă și cu reprezentanți ai corpului diplomatic. Ceremonia oficială de primire este programată în jurul orei 12.

Papa Francisc va sta trei zile în România. Va merge la Sumuleu Ciuc. Merge ca pelerin, cum a scris joi pe Twitter. Este așteptat apoi la Iași. Punctul central al vizitei va fi însă duminică, la Blaj, unde, pe Câmpia Libertății va oficia Sfânta Liturghie și va beatifica 7 episcopi greco-catolici care au murit in închisorile comuniste.

UPDATE ora 11:00 - Avionul în care se află Papa Francisc a intrat în România.

Papa Francisc s-a îmbarcat de pe Aeroportul din Roma în jurul orei 08:30.

Papa Francisc va ateriza pe Aeroportul Otopeni la ora 11:15. Acesta va fi primit de către președintele Klaus Iohannis. După aceea, la ora 12:00, Papa va merge la Cotroceni 

Papa Francisc, 82 de ani, va ateriza vineri, 31 mai, la ora 11:15, pe Aeroportul Henri Coandă, iar pregătirile pentru eveniment, începute în urmă cu o lună, după cum site-ul realitatea.net a anunțat în premieră, au fost finalizate.

Vizita Papei Francisc în România, în cifre: trei Sfinte Liturghii, opt discursuri în fața autorităților politice și religioase, beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri și o întâlnire cu comunitatea românească în doar trei zile foarte intense, la 20 de ani după vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea.

Papa Francisc, însoțit în avion de o vedetă TV

Papa Francisc sosește în România pe aeroportul Otopeni, în jurul orei 11,15. În avion, Papa va fi însoțit de cunoscuta știristă Andreea Esca.

„Sunt extrem de onorată că am fost selectată să fac parte din echipa de jurnaliști care îl va însoți pe Papa Francisc în avionul papal spre România și înapoi către Roma. Sunt și foarte emoționată; nu m-am gândit niciodată că voi fi atât de aproape de Papa. Sunt curioasă dacă voi simți o emoție aparte când voi ajunge în preajma Sfântului Părinte și acum îmi fac lecțiile ca să fiu cât mai bine pregătită. Această întâlnire este, pentru mine, încă o dovadă că am avut mereu un înger protector", a spus Andreea Esca despre întâlnirea cu Papa Francisc.

Cum arată mașina în care va merge Papa Francisc în România

Papamobilul în care Papa Francisc va sta pe timpul vizitei în România a fost conceput de uzina Dacia și de SPP. Automobilul a fost agreat de Suveranul Pontif, la vizita SPP din aprilie, de la Vatican.

Papamobilul românesc a fost conceput ca urmare a unei analize minuţioase a prezenţei Papei Francisc în alte ţări, care conform tradiţiei au oferit şi pus la dispoziţia Suveranului Pontif pentru deplasare, maşini de producţie autohtonă.

Mașina românească va avea totuși numere de Vatican. Imagini AICI cu Dusterul-papamobil care îl va transporta pe Francisc în România.

Programul Papei Francisc în România: întâlniri cu Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă

Papa Francisc vizitează România în perioada 31 mai - 2 iunie, la invitaţia autorităţilor statului român şi a Bisericii Catolice din România. Pe parcursul celor trei zile, Sanctitatea Sa va vizita Bucureştiul, Iaşiul şi Blajul, precum şi sanctuarul marian de la Şumuleu-Ciuc.

Vineri, 31 mai 2019

11:15 Aterizare pe Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni din București

12:05 Ceremonia de bun venit la intrarea complexului Palatului Cotroceni

12:20 Vizită de curtoazie la preşedintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni

12:50 Întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă la Palatul Cotroceni

13:05 Întâlnire cu autorităţile, cu Societatea civilă şi cu Corpul Diplomatic în Sala Unirii din Palatul Cotroceni. Discursul Sfântului Părinte

15:45 Sosire la Palatul Patriarhiei. Întâlnire privată cu Preafericirea Sa, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

16:15 Întâlnire cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, la Palatul Patriarhiei. Discurs al Sanctității Sale Papa Francisc.

17:00 Sosire la Catedrala Națională. Rugăciune „Tatăl Nostru”, alocuțiuni și cântări pascale

18:00 Sosire la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif +Sfânta Liturghie

CITEȘTE AICI DETALII despre programul Papei Francisc de sâmbătă și duminică

Ce mesaje le-a transmis Papa Francisc românilor înainte de sosire

Papa Francisc a anunţat, joi seara, pe contul său de Twitter vizita în România, subliniind că va merge alături de „fraţii” de la Biserica Ortodoxă Română.

„Mâine mă voi duce în România ca pelerin, pentru a merge împreună cu fraţii noştri de la Biserica Ortodoxă Română şi cu credincioşii catolici. Vă rog să vă rugaţi pentru mine”, a fost scris pe contul de Twitter al Papei Francisc.

Sanctitatea Sa Papa Francisc a afirmat, într-un mesaj VIDEO înaintea vizitei sale în România, difuzat marţi seară, că vine între români ca "pelerin și frate".

Papa Francisc: "Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate, și le mulțumesc Președintelui și celorlalte autorități ale statului pentru că m-au invitat și pentru deplina colaborare. Trăiesc deja bucuria întâlnirii cu Patriarhul și cu Sinodul permanent al Bisericii Ortodoxe Române, precum și cu pastorii și credincioșii catolici. Legăturile de credință care ne unesc vin încă de la Apostoli, în special de la legătura care îi unea pe Petru și pe Andrei, cel care, potrivit tradiției, a adus credința pe pământul vostru".

La începutul lunii mai, Papa Francisc a fost în Bulgaria

Papa Francisc a aterizat duminică, 5 mai, pe aeroportul din Sofia, unde a fost întâmpinat de premierul Borisov. Suveranul Pontif a avut discuții cu liderii politici bulgari, a ținut un discurs într-o piața publică și a vizitat în capitala Sofia o tabără de refugiați.

Suveranul Pontif a plecat apoi în Macedonia de Nord. În capitala Skopje, Papa Francisc a vizitat memorialul dedicat Maicii Tereza, care s-a născut aici. De altfel, el a fost cel care a canonizat-o pe maica Tereza în anul 2016.

Cine sunt cei șapte episcopi beatificați de Papa Francisc în România

Punctul culminant al vizitei Papei Francis în România este beatificarea celor 7 episcopi martiri greco-catolici pe Câmpia Libertăţii din Blaj.

Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu sunt cele două autoare ale unei cărți-eveniment, care a fost lansată la București cu doar trei zile înainte de vizita în România a Suveranului Pontif: „Martori ai Fericirii. Șapte vieți de sfinți români" (Editura Humanitas).

Cartea spune istoriile celor șapte martiri care vor fi beatificați pe Câmpia Libertății de la Blaj, în ultima zi a călătoriei papale. După ani întregi de studiu în arhive, cele două profesoare de la Institutul Teologic Romano-Catolic București au scos la iveală fragmente din viața celor care „au socotit tot acest parcurs de martiriu o fericire de a participa la pătimirile lui Christos”.

„Cei șapte constituiau întregul episcopat greco-catolic din acea perioadă. Unul dintre ei, al șaptelea, a fost sfințit episcop în închisoare. Acest episcopat greco-catolic s-a păstrat fidel față de jurământul de credință, față de Dumnezeu și de Biserică. N-a cedat niciunul, n-a trădat niciunul, în ciuda greutăților prin care au trecut. Mereu au fost invitați să cedeze, dar de fiecare dată au refuzat în numele crezului lor față de Dumnezeu și de Biserică”, spune prof. Francisca Băltăceanu.

Papa Francisc în România 2019. Cea de-a doua călătorie apostolică a unui papă în România marchează o serie de premiere care, până nu demult, păreau să rămână pentru totdeauna în domeniul dorințelor: prima vizită a unui papă care îmbrățișează atât Capitala cât și fostele principate istorice ale României - cu etape la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj -, prima întâlnire a unui papă cu reprezentanții comunității rom, precum și prima prezență a unui papă, chiar și numai pentru o escală tehnică, la Bacău și Sibiu.

Acuzații grave la adresa Papei Francisc, înainte de vizita în România

Papa Francisc este un pontif modern care are nu doar cont de Twitter, ci și de Instagram:

 
 
 
View this post on Instagram

FR: Nous sommes unis aujourd'hui au peuple français, et attendons que la douleur liée au grave incendie se transforme en espérance pour la reconstruction. Sainte Marie, Notre Dame, priez pour nous. EN: Today we unite in prayer with the people of France, as we wait for the sorrow inflicted by the serious damage to be transformed into hope with reconstruction. Holy Mary, Our Lady, pray for us. PT: Hoje nos unimos em oração com o povo francês, enquanto aguardamos que a dor pelo grave dano se transforme em esperança com a reconstrução. Santa Maria, Nossa Senhora, rogai por nós. ES: Hoy nos unimos en oración al pueblo francés, mientras esperamos que el dolor por los graves daños se transforme en esperanza mediante la reconstrucción. Santa María, Nuestra Señora, ruega por nosotros. IT: Oggi ci uniamo in preghiera con il popolo francese, mentre aspettiamo che il dolore per il grave danno si trasformi in speranza con la ricostruzione. Santa Maria, Nostra Signora, prega per noi. DE: Heute vereinen wir uns im Gebet mit der Bevölkerung Frankreichs, während wir hoffen, dass der Schmerz über den schweren Schaden sich mit dem Wiederaufbau in Hoffnung verwandelt. Heilige Maria, Unsere Liebe Frau, bitte für uns. PL: Dzisiaj jednoczymy się w modlitwie z narodem francuskim oraz oczekujemy, że ból z powodu poważnego zniszczenia przemieni się w nadzieję poprzez odbudowę. Święta Maryjo, Nasza Pani, módl się za nami. #NotreDame

A post shared by Pope Francis (@franciscus) onApr 16, 2019 at 5:54am PDT

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
VISITA PAPEI FRANCISC
31 May 14:57
Germania dupa WW2 a pierdut peste 5 milioane de oameni, Romania cu cine a fost in razboi de a pierdut tot atit ? Papa are un mesaj, ginditi-va!
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?