Dacă până acum existau patru acte normative care reglementau achiziţiile publice, odată ce noua lege va fi pusă în aplicare, toate tipurile de achiziţii publice vor fi operate sub umbrela unei singure legi.
După cum se prezintă noul proiect - vezi aici LEGEA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, în proiectul propus de Finanțe - acesta este un nou act normativ, nu doar o îmbunătăţire a celui existent anterior. Cel mai probabil, legea care încă este în vigoare va fi abrogată pentru ca o alta nouă să îi ia locul.
Ministerul de Finanțe a lansat în dezbatere publică și o Lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică și a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Noua lege a achizițiilor publice se aplică la contracte de peste 5.186.000 euro (în cazul contractelor de achiziție publică sau acorduri-cadru de lucrări), 134.000 euro (pentru contractele de achizițiepublică/acorduri-cadru de produse şi de servicii) și peste 750.000 euro, respectiv 3.312.975 lei, pentru contractele de achizițiepublică/acorduri-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice.
„Noutatea este că, de acum încolo, toate ministerele, de exemplu, vor putea achiziţiona la acelaşi preţ motorină şi benzină sau alte tipuri de consumabile. Este un pas important, pentru că există astfel o transparenţă mai mare şi se evită unele abuzuri", a declarat Cristian Pârvan. secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), citat de zf.ro.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că vrea să înfiinţeze un departament de "spending review", care să se ocupe cu centralizarea achiziţiilor publice.
Eugen Teodorovici estimează că s-ar putea obține economii de până la 10 miliarde lei printr-o centralizare a achizițiilor și printr-un control realizat de noul departament de control.
"De ce să facă fiecare minister în parte achiziţie publică, atunci când îşi cumpără maşini sau mobilier în cadrul ministerului? Se poate face într-un singur loc, o singură licitaţie, pentru toţi cei care au nevoie de computere, de maşini, pentru că în felul acesta se reduc şi cheltuielile. Austria printr-o astfel de abordare a redus cu 28% cheltuielile, printr-o centralizare a achiziţiilor publice", a spus Teodorovici la RFI.
Ce va face noul departament? "Este un departament, îi spunem noi, de spending review. În Italia, înfiinţarea unui astfel de departament a dus la o scădere a cheltuielilor publice cu 20 de miliarde de euro în 2012. O astfel de iniţiativă o să regăsim şi la Ministerul de Finanţe, până la finalul lunii iulie, când noi vom aproba reorganizarea ministerului, vom prinde şi această nouă funcţie, cu două atribuţii principale. În primul rând, o analiză a modului în care se cheltuie banul public, pentru a creşte eficienţa cheltuirii banului public în sistemul din România şi a doua abordare, aceea de a tăia din cheltuielile inutile", a mai spus ministrul.
Criteriile de acordare a contractelor
Proiectul noii legi prevede 3 criterii în funcţie de care o autoritate contractantă va avea dreptul să fixeze determinarea ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic la atribuirea unui contract - preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut sau cel mai bun raport calitate-preţ.
"Cel mai bun raport calitate-preţ se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru", se menţionează în textul proiectului.
Factorii de evaluare luaţi în calcul pot viza calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia.
De asemenea, se pot lua în calcul factori precum organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului.
Şi serviciile post-vânzare, asistenţă tehnica şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare pot constitui factori determinanţi pentru determinarea raportului calitate-preţ, potrivit Agerpres.
'Criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include în mod obligatoriu un element de preţ sau de cost; în situaţia în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la calitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei', se precizează în proiect.
Pe de altă parte, proiectul de Lege impune şi un document unic de achiziţie european, E-certis, prin care se depun solicitările de participare.
