Legile Justiţiei, pe înţelesul tuturor. Ce s-a schimbat, după ce legile au fost puse în acord cu CCR

Legile Justiţiei. De două zile au avut nevoie parlamentarii PSD-ALDE pentru a trece legile justiţiei prin Comisia Iordache, iar apoi, pe repede- înainte, de votul din Camera Deputaţilor. Şi nu oricum, ci după ce articolele au fost corectate, în funcţie de observaţiile formulate de CCR. Realitatea.net vă prezintă un material sintetic, cu cele mai importante modificări făcucte la cele trei legi: statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM.



1. Preşedintele ţării a fost exclus din procedura de numire a conducerii ICCJ. Atribuţiile numirii judecătorilor revin CSM, în urma modificărilor.

"Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", se arată în amendamentul adoptat.

2. Eroarea judiciară a magistraţilor, redefinită. Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei. Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

3. Inspecţia Judiciară verifică eroarea judiciară. Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”. În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres. Practic, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.

4. Informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea CSM, precum şi cele legate de cooperare instituţională devin informaţii de interes public.

5. Interdicţii pentru judecători şi procurori, la anumite funcţii publice

(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia:

a) funcțiilor didactice din învăţământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare; b) funcțiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii și Şcolii Naţionale de Grefieri;

c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia, cu excepția funcțiilor de ministru și orice altă funcție de demnitate publică numită.

6. Comisiile de control, eliminate din verificarea magistraţilor. Totodată, au fost eliminate comisiile de control ale SRI si SIE din procedura de verificare a declaratiilor pe proprie raspundere ale magistratilor privind colaborarea cu serviciile de informatii, ramanand doar in atributia CSAT sa faca aceasta verificare.

 

 

 

Protest USR în plen, la legile justiţiei. Cu spatele la plen şi tricouri #FaraPenali

VIDEO. Legile Justiţiei au trecut de Cameră, pe repede-înainte. Dezbateri cu scandal în plen

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?