Rareş Bogdan este de părere că acest demers al PSD-ului poate fi împiedicat doar de poporul român, care are ca "armă" protestele din stradă.
Iată editorialul postat de Rareş Bogdan pe Facebook:
"EXCLUSIV: Planul desfășurat al PSDragnea si singura contrapondere reala, 1 milion in strada!
Ultima tentativă de puci legislativ a PSD dovedește faptul că șmecheria cu ștaif academic, aducerea lui Tudorel Toader la butoanele Justiției cu scopul de a-i da jos basmaua de pe ochi, face parte dintr-un plan elaborat. PSD a întreținut mai multe fronturi. S-a bazat pe câteva aspecte ale cacealmalei numite alegeri parlamentare: scârba care a ținut electoratul de dreapta departe de urne, faptul că președintele Iohannis pare singur, bucuria că avea (teoretic) în față 4 ani de în care să modifice legile astfel încât să nu-i deranjeze freza și CCR. OUG 13, o lovitură în moalele capului publicului inteligent, a fost menită să testeze reacția, să aducă mințile la incandescență și să acrediteze ideea că PSD este în stare de orice. La ce-i folosea aceast ultim scop? Este cheia perversă a acțiunilor grupului care a pus stăpânire pe partid și se află pe tărâmul psihologiei: induce peste temerea publicului că statul devine șubred scârba menită de a-i reteza aripile pentru a conchide, ca în ultima peliculă a lui Michael Jackson: This is it!
Această logică răspunde și misterului deciziei PSD de a legifera prin OUG, deși avea majoritatea la îndemână. Era stabilit de la început că totul urma să se facă (și se va face) prin Parlament, de unde să nu mai poată fi contestat. Nici la CCR, unde blindajul roșu e la fel de sigur ca buncărele elvețiene. Loviturile de grație abia urmau, iar acum, prin tentativa de a privatiza Justiția, de a-i da buletin de Alexandria, avem sub ochi o acțiune în desfășurare. De ce n-a pus Toader pe masă din prima clipă proiectele? Planul s-a așezat pe două paliere. Unu: să testeze din nou reacția publicului, adică să constate câți protestatari ies în stradă, și doi: să-l determine pe președintele Iohannis să reacționeze. În arhetipul limbajului golănelii politice, să-l determine pe șeful statului să ceară negocieri, să-i întrebe ce vor, ca să renunțe. Nu le-a trecut prin cap că președintele nu va intra în joc! Au fost convinși că, având în vedere reflectoarele euro-atlantice puse pe România, ultimul bastion sigur al NATO după băltirea Turciei, Klaus Iohannis le va spune că țara nu-și permite alura unei democrații de manea, deci îi va invita la un mic blat! S-au înșelat!
Faptul că nu pot miza pe reacțiile președintelui îi încurcă teribil. E primul șef de stat cu care nu pot negocia, deci au decis să-l aducă în stadiul instituțional de momâie. Îl scot de pe traseul numirii procurorilor, așa cum au eliminat CSAT din ecuația deciziei privind șeful DGIPI. Nu uit nici de ANCOM, unde dedesubturile excluderii președintelui încă nu au apărut public (dar este timp).
Și aici e un joc pervers. PSD nu are candidat la președinție. Ideea cu Dragnea e o glumă, deoarece nu va strânge mai mult de 3 milioane de voturi, iar o eventuală candidatură va scoate masiv dreapta la urne. Ca și în cazul Gabrielei Firea, care probabil și-ar putea contura profilul dacă n-ar avea de dosit lipsa realizărilor și de luptat nu doar împotriva vectorilor dreptei, dar și a grupului Dragnea. Iar fără prezidențiabil care să stea cu șanse în fața lui Iohannis, tot ce pot face este să-l înghesuie într-un colț, legat de mâini. După părerea mea, disperarea cu care doresc să-l transforme într-o păpușă de paie arată exact că președintele are mai multă putere decât vor să acrediteze. Iar reacțiile neprevăzute (de PSD) ale președintelui sunt marele său aliat, care împreună cu nervozitatea electoratului întors din concediu va bloca acapararea statului de către un grup pestilențial.
Vor spune unii: ce garanții există că filtrul lui Iohannis la numirea procurorilor nu este politic, iar al PSD va fi? Dacă vă spun că omul este din alt aluat probabil nu veți crede, de aceea vă aduc ca argument împrejurări când n-a acceptat să intre în jocul unor liberali și le-a stârnit furia. Alt argument: stenogramele otrăvite din 2003-2004 au devoalat filosofia PSD în relația cu Justiția. Încă unul: și Victor Ponta a dorit în 2015 ca procurorii să fie subordonați ministrului Justiției, ceea ce arată că optica PSD nu s-a schimbat. Și ultimul: de ce credeți că vor să mute Inspecția Judiciară de la CSM la MJ?
PSD nu va renunța la planul de a-și aservi Justiția decât cu un milion de români în stradă. Până atunci se roagă ca legile să fie atacate la CCR, de unde vor obține un certificat de bună purtare. Interesant e jocul lui Dragnea, care pretinde că nu vrea să-l scoată pe Iohannis de la decizie. Doar că din graba de a-și trimite buzduganul la înaintare, a apucat un bumerang".
